ComenteazăSorin Grindeanu a declarat, la B1 TV, că în ultimele două săptămâni s-au făcut schimbări legislative care să urgenteze unele termene, prin adoptarea aşa-numitei „aprobări tacite” atunci când o instituţie a statului nu răspunde într-un anumit termen unei solicitări a CNAIR.
Ministrul transporturilor a spus că şi în ceea ce priveşte exproprierile, proces care dura foarte mult, dar şi în zona de relocare de utilităţi s-au făcut schimbări al căror rol este de a grăbi procesele care ţin de dezvoltarea infrastructurii.
El a spus că „în toţi aceşti ani, statul român şi CNAIR-ul era într-o formă de prizonierat, de multe ori, la companiile care câştigau lucrări”.
Grindeanu a reclamat „un soi de şantaj” pe care unele companii îl practicau şi care consta în faptul că acestea mizau pe faptul că statul nu rezilia contractele pe care le aveau încheiate, chiar dacă firmele nu respectau termenele de execuţie, mizând tocmai pe faptul că reluarea unor proceduri de atribuţie dura, înainte de schimbările legislative, foarte mult.
„Acum, la trei luni jumate… maxim, dar maxim patru luni poţi să înlocuieşti o companie care este de rea credinţă şi nu se ţine de termenii contractuali, atâta timp cât beneficiarul, fie că e CNAIR, fie că e CFR, este fără niciun fel de vină”, a spus Sorin Grindeanu.
Pentru că de multe ori la aceste contracte inclusiv beneficiarul, rămânem pe CNAIR, nu a fost fără de pată. Când a predat şi când a dat drumul la un şantier nu erau chiar toate termenele contractului îndeplinite. Şi de aici au decurs şi decurg, inclusiv astăzi, când vorbim, foarte multe procese pe care CNAIR-ul le are, claim-uri. Vreau să vă spun că aceste claim-uri în acest moment se ridică la aproape un miliard de euro, astăzi, la CNAIR, când vorbim.
Sorin Grindeanu:
„Doar săptămâna trecută s-a pierdut în instanţă de arbitraj, cum e practica acum, s-au pierdut 140 de milioane de lei pe un claim. Cert este că trebuia lucrat aici”, a adăugat Sorin Grindeanu.
Grindeanu a mai spus că unii dintre predecesorii săi la Ministerul Transporturilor au fost „foarte buni la vorbe şi nuli la fapte”, subliniind că printre aceştia se numără şi Cătălin Drulă.