Minore măritate de Protecţia Copilului. După ce a fost biciuită de iubit, o fată de 16 ani din grija statului s-a căsătorit cu un alt bărbat, de 26 de ani

Pe Ioana*, o fată de 16 ani din Suceava, cei de la Protecţia Copilului au măritat-o, în plină pandemie, cu un bărbat cu 10 ani mai în vârstă decât ea. Ioana intrase în sistemul de protecţie după ce fusese abuzată, sexual şi fizic, de un alt „iubit”.

Imaginile care au șocat publicul

În februarie anul trecut, imaginile în care Ioana era biciuită de concubinul ei au devenit virale pe internet şi au revoltat întreaga ţară. Fata avea 15 ani şi era însărcinată în 5 luni.

„E o fată puternică, a terminat clasa a VII-a și vrea să se întoarcă din septembrie la școală, pentru a face clasa a VIII-a. Directorul școlii din Rădăuți, unde a învățat, ne-a spus că ea avea rezultate bune la învățătură. Va beneficia de terapie psihologică și va fi înscrisă și la un medic de familie. În decizia care se va lua în ceea ce o privește va conta mult și opinia ei”, declara atunci, pentru presa locală, purtătoarea de cuvânt a Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Suceava.

După numai un an, DGASPC şi-a dat acordul ca Ioana să se mărite.

Bătută într-o criză de gelozie 

Născută într-o comună de lângă Rădăuţi, Ioana a fost crescută doar de mamă şi de bunici. În mai 2019, când avea doar 14 ani, fata a abandonat şcoala şi a plecat de acasă ca să trăiască împreună cu iubitul ei. Gabi L. avea 18 ani şi locuia în acelaşi cartier.

Recomandări

Dosarul 10 August 2018: reperele unui proces început cu 5 ani întârziere. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile sunt la câteva luni de achitare

Pe 15 ianuarie 2020, Ioana era în bucătărie, făcea de mâncare, iar concubinul ei bea şi asculta muzică în curte, împreună cu fratele şi cu verișorul lui. La un moment dat, el a intrat în casă, a luat un făraș cu jar din sobă, l-a dus afară, apoi i-a cerut Ioanei să vină și să jure cu mâna pe jar că nu l-a înşelat.

Fata a refuzat, iar Gabi L. a început să o lovească cu un bici. 16 lovituri au numărat anchetatorii, urmărind imaginile pe care fratele agresorului le înregistra cu telefonul. 

Mai departe, Gabi L. a obligat-o pe Ioana să stea în genunchi, i-a luat mâna dreaptă şi i-a pus-o peste jar. După ce a lovit-o cu pumnul în cap, pentru că ea plângea şi nu spunea ce el voia să audă, concubinul a aşezat patru cauciucuri, unul peste celălalt, şi a băgat-o pe fată în interiorul lor, anunţând că-i va da foc.

Abia în acel moment a intervenit mama lui Gabi L., convingându-şi fiul să se calmeze.

Agresorul a fost arestat. Pe fată, statul a luat-o în grija lui

Gabi L. a primit pe Facebook filmarea agresiunii, iar într-o zi, când el şi-a uitat telefonul acasă, Ioana a intrat pe contul lui și i-a trimis înregistrarea mamei sale. La rându-i, femeia a dat filmuleţul şi altora, iar după câteva zile, a devenit public pe internet, fiind preluat apoi şi în mass-media.

Recomandări

Similitudini în programele de guvernare: decalogul USR – AUR

Gabi L. a fost arestat şi acuzat de săvârşirea infracţiunii de act sexual cu un minor. Ioana şi mama ei au refuzat să depună plângere împotriva lui, pentru lovire sau alte violenţe.

Fata de 15 ani, care era gravidă, a fost preluată de DGASPC şi internată într-un centru din Suceava, unde a beneficiat de consiliere psihologică. Dar după numai patru luni, ea a fost scoasă din centru şi trimisă la un asistent maternal.

Pe 17 iunie 2020, Ioana a devenit mamă, iar fetiţa ei a rămas în grija aceluiaşi asistent maternal. 

Instanţa a atribuit paternitatea din oficiu

Ioana nu s-a mai întos niciodată la şcoală. Era în plină pandemie, iar sarcina şi trauma prin care trecuse i-au deviat definitiv traseul vieţii. În februarie anul acesta, ea a depus o cerere la Judecătoria Fălticeni, solicitând să i se acorde dispensă de vârstă pentru a se putea mărita. 

Conform art. 272 din Codul Civil, „pentru motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate căsători în temeiul unui aviz medical, cu încuviinţarea părinţilor săi sau, după caz, a tutorelui şi cu autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie minorul îşi are domiciliul.”

Ioana abia împlinise 16 ani, iar Constantin M., bărbatul cu care ea voia să se mărite, avea 26 de ani. Mai fusese căsătorit şi avea un copil. În faţa instanţei, adolescenta a declarat că „e prietenă de mai mult timp cu viitorul său soț”, că el „e de acord să crească împreună fetița” şi că „îi este foarte apropiat”.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. Casa Regală și statul român, furați de rețeaua angajaților prin metoda biletelor revândute

DGASPC Suceava, prin semnătura directorului executiv, şi asistentul maternal care avusese grijă de Ioana doar 9 luni au încuviinţat această căsătorie. La 14 aprilie anul acesta, Judecătoria Fălticeni a fost de acord ca fata de 16 ani să se mărite cu bărbatul.

Psihologi: „O înțelegere nesigură a sexualității”

La dosar fusese depusă o adeverință semnată de un medic de familie, care atesta că „reclamanta, clinic, este sănătoasă”. Era de ajuns pentru a dovedi că Ioana e aptă pentru căsătorie?

Raportul de evaluare psihologică întocmit în februarie 2020, în centrul unde Ioana a fost internată după ce a fost bătută cu biciul, vorbeşte despre „vulnerabilitatea minorei în situații stresante, teamă, stare de anxietate, sentimente de vinovăție, flash-back-uri, stimă de sine scăzută, tendință de izolare”.

„În plan socio-afectiv, ca urmare a evenimentelor, minora manifestă înțelegere nesigură a sexualității, apare sentimentul de stigmatizare, tendința de izolare combinată cu pulsiuni emoționale ciclotimice (stări psihice în care depresia alternează cu buna dispoziție – n.r.)”, se precizează în raport.

Ioana le declarase psihologilor că „a fost de acord cu relația sexuală” cu Gabi L., „fiind îndrăgostită de el, dar nu a conștientizat implicarea în acest tip de relație”.

Cu un an înainte ca fata să se mărite, psihologii recomandau pentru ea „implicarea în activități educative variate, educație pentru tinere mame, monitorizare și supraveghere, asigurarea unui mediu securizant, stabil emoțional ca urmare a abuzului fizic în forma gravă și a actului sexual consimțit, dar nu conștientizat”.

În aprilie 2020, Gabi L. a fost condamnat la 2 ani de închisoare pentru act sexual comis cu un minor cu vârsta între 14 și 16 ani. Constantin M., cel care îşi asumase în faţa unei instanţe relaţia cu fata de 16 ani, nu a fost acuzat de nicio infracţiune. 

La o lună după ce s-au căsătorit, Constantin M. şi Ioana au plecat în Belgia.

Una din 5 minore care se mărită legal provine din centre

Ioana e una din cele 27 de adolescente din sistemul de protecţie a copilului care s-au măritat anul acesta, cu acordul celor de la DGASPC. 

Anul trecut, în plină pandemie, 64 de tinere crescute în centre de plasament sau la asistenţii maternali au fost conduse la altar de statul român. Ele reprezintă 22% din totalul minorelor (286) care au primit acordul instanţelor pentru a se căsători. 

În 2019 s-au măritat, cu voia statului, 51 de adolescente aflate în sistemul de protecţie. Adică, 13% din totalul minorilor căsătoriţi în acel an (383).

Aceste statistici au fost întocmite în baza datelor de pe portalul instanţelor şi a informaţiilor furnizate la cerere ziarului Libertatea de judecătorii şi de direcţiile pentru protecţia copilului din toată ţara.

Evidenţa copiilor căsătoriţi cu aprobarea instanţelor nu există în vreo bază de date a autorităţilor române. 

774 de copii căsătoriți, din 2019

Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii (ANDPDCA) precizează, într-un răspuns remis ziarului Libertatea, că nu ştie câţi minori s-au căsătorit, pentru că „legea nu prevede obligații în acest sens”.

Mai mult, instituţia aflată în subordinea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale nu ştie nici numărul copiilor din sistemul de protecţie care au fost căsătoriţi cu acordul direcţiilor, pentru că „la nivelul ANDPDCA nu sunt centralizate astfel de informații”.

Din 2019 şi până acum, în România s-au căsătorit, cu dispensă de la stat, 774 de copii. Noua lor stare civilă nu le modifică vârsta din buletin, nu le acordă nici drept de vot şi nici nu le dă voie să cumpere alcool sau ţigări; ei rămân în continuare minori, iar mulţi dintre ei sunt în situaţii de risc: au, la rându-le, copii sau se află în relaţii abuzive. DGASPC-urile din ţară nu au nici măcar o evidenţă a tuturor copiilor căsătoriţi.

* Protejăm identitatea reală a minorelor.

Citește și: Măritate de Protecția Copilului. Cum aprobă judecătorii căsătoriile copiilor

Foto: Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro