Mircea Cărtărescu pentru Radio România Cultural: ”Este o lume unită, chiar dacă unită prin nenorocire, unită prin boală”

Infecția Covid-19 care s-a răspândit în întreaga lume ne obligă să facem unele schimbări. Nu ne mai întâlnim. Stăm acasă. În acest context, Mircea Cărtărescu declară în interviul RRC că țesătura socială nu mai e normală acum, ci seamănă mai degrabă cu un roman science fiction. „Țin minte că era un roman al lui Asimov, pe care-l citeam în adolescență, se numea Soarele gol, în care el își imagina o lume în care nu mai existau contacte fizice între oameni, în care însăși ideea că respiri același aer cu altcineva îți făcea greață, așa încât oamenii trăiau la mari distanțe unii față de alții și se vedeau printr-un fel de Skype. Acest virus ne-a pus într-o situație cu care nu suntem deloc familiarizați. Noi suntem ființe sociale, nu ne priește izolarea.”

Din cauza pandemiei, scriitorul român a fost nevoit să anuleze întâlniri cu cititorii din întreaga lume. 

Parabola jucătorului de șah

Pentru a sublinia cât de importante sunt măsurile de urgență adoptate până acum în țară și în lume, despre care unii spun că sunt absurde, Mircea Cărtărescu amintește legenda inventatorului șahului pentru a ilustra creșterea exponențială a infecțiilor cu Covid-19.

Recomandări

Adolescentă de 15 ani, violată de o familie din Otopeni, care a luat-o din staţia de autobuz. Cei doi inculpaţi, soţ şi soţie, sunt judecaţi în libertate

 „Era povestea aceea cu inventatorul șahului care a cerut regelui, drept recompensă, doar un bob de grâu, două boabe pe a doua căsuță, patru boabe pe a treia, în așa fel încât, câte boabe ajung să se pună și în căsuța a 64-a, în ultima? Și regele a zis «Vrei o baniță de grăunțe? Asta e toată plata pe care o ceri?» Și el a zis da, iar a doua zi ministrul de finanțe a venit cu părul smuls din cap spunându-i regelui că, nu numai că toată recolta țării respective, Iranului de pe vremuri, nu ajunge să împlinească cerința inventatorului acestui joc, ci nici toate recoltele din toată lumea care au existat și vor mai exista vreodată. Asta înseamnă creștere exponențială”.

”Dacă astăzi ai un caz, mâine ai două cazuri, poimâine ai patru cazuri, așa încât peste 30 de zile vei avea milioane sau miliarde de cazuri. De-asta este atât de important. Și de-asta este important să fragmentăm țesătura socială pentru ca dezvoltarea aceasta exponențială să nu mai poată fi posibilă.”

”Cred că noi am ezitat și asta de va vedea”

Mai mult, Cărtărescu e de părere că autoritățile românești au greșit luând măsuri drastice prea târziu. „Autoritățile noastre, cum se știe, sunt mai încete, mai greoaie, mai ales unele dintre ele. Cred că noi am ezitat și asta de va vedea. Starea de urgență este absolut necesară pentru că altfel nu se pot justifica constituțional și legal anumite îngrădiri ale unor drepturi cetățenești care trebuie să se producă pentru ca boala să fie conținută”, declară scriitorul pentru Radio România Cultural.

Recomandări

Primul mare eșec al lui Ciolacu în politica externă: comisar pentru muncă. Cum a ajuns România de la portofolii grele la o funcție simbolică

Protecție nu doar pentru viață, ci și pentru micile afaceri

Printre măsurile pe care le statul le ia în această perioadă, Mircea Cărtărescu atrage atenția că ar trebui să se afle și cele de protecție a micilor afaceri. Scriitorul dă exemplul unor afaceri noi în cartierul său, conduse de tineri – cafenele sau restaurante mici. Oamenii au nevoie de proiecție nu doar a sănătății, dar și a mijloacelor de supraviețuire.

Deși e ușor să fim copleșiți de situația actuală, Cărtărescu ne amintește că nu e totul atât de sumbru și că, în toată această criză, există și părți pozitive, cum ar fi conștiința globală. 

”Singur nu poți face față în acest moment. Până la urmă, virusul ne obligă să ne vedem ca pe niște ființe într-o lume unită. Este o lume unită, chiar dacă unită prin nenorocire, unită prin boală. În sfârșit, virusul ne arată că granițele sunt nu numai artificiale, dar prostești, aș spune eu. Granițele între noi, care suntem ființe umane și care trăim pe Pământ, sunt prostești. Ele ar trebui să dispară”.

Recomandări

Cum arată trenul-spital secret folosit pentru evacuarea soldaţilor răniţi în Ucraina | VIDEO

”Ar trebui să ne dăm seama la un moment dat că suntem una, suntem în aceeași oală cu toții, din Africa, din Australia, nu există locșor unde să te ascunzi în lume în momentul acesta. De aceea eu cred că această conștiință globală ar putea fi un câștig al acestei stări de criză, depinde de cât de înțelepți suntem, până la urmă”, spune scriitorul.

Alt motiv de optimism, din perspectiva scriitorului, e și faptul că avem mijloace de comunicare la distanță, prin internet, prin care putem păstra legătura când păstrăm distanța.

În această perioadă, Mircea Cărtărescu nu scrie. Nu e vorba de o problemă cu timpul, căci spune că timp are mereu, ci cu inspirația. Pentru că urmărește știrile constant, e prea stresat, nu are o minte suficient de liniștită pentru a scrie. În schimb, citește” 

”Scriitorul recomandă tuturor să citească în perioada asta, căci nu există altceva mai bun de făcut acum. „Pentru că nici unul dintre noi nu a citit toate cărțile. E bine să recitești toate cărțile care te-au marcat, să citești cărțile pe care întotdeauna te-ai gândit că nu le-ai citit și ai avut un complex din cauza asta, să citești cărți noi – editurile nu vor înceta să publice cărți – deci este bine să citești și cărțile noi, cărțile de scriitori români, aș spune în primul rând. (…) Literatura română este într-o concurență neloială cu literatura străină. Să citească autori contemporani, să citească autori tineri, care sunt, prin forța lucrurilor, cei mai apropiați de cititorul de azi.”

În ceea ce privește lecturile tematice – Ciuma lui Camus, de exemplu, își trăiește o nouă perioadă de popularitate – , Mircea Cărtărescu spune că a încercat, inclusiv seria „Pandemia”, disponibilă pe Netflix, dar că îl deprimă.

Scriitorul recomandă, însă, Jurnal din anul ciumei de Daniel Defoe, autorul lui Robinson Crusoe. „Este un jurnal de pe la 1700, când Londra a trecut prin cea mai devastatoare ciumă din istoria ei. Defoe a trăit în Londra în acele vremuri și a făcut o consemnare, nu doar un jurnal, ci o consemnare cu toate datele și cifrele extrem de precise ale catastrofei care s-a petrecut atunci. Este extraordinar de bună această carte, scrisă la fel de bine ca Robinson Crusoe și cred că prin realismul și optimismul ei ar fi foarte bună în momentul ăsta”, spune Mircea Cărtărescu pentru Radio România Cultural. Scriitorul a mai vorbit și despre viața de familie și despre grădina familiei, unde obișnuiește să se relaxeze.

Urmărește-ne pe Google News