NATO ar putea înființa baze militare permanente în Europa de Est, anunță Geoană. „Rusia e un jucător agresiv și imprevizibil”

Vorbind în cadrul Summitului pentru Democrație de la Copenhaga, găzduit de Alianța pentru Democrație, Geoană a sugerat că Actul Fondator NATO-Rusia din 1997 este acum „nul”, după ce Kremlinul și-a început invazia din Ucraina, și că Alianța Nord-Atlantică nu este obligată să îl respecte în continuare.

Acordul din 1997 a fost conceput pentru a consolida încrederea între Rusia și NATO, precum și pentru a limita prezența militară a ambelor părți în Europa de Est.

Geoană a precizat că liderii alianței vor lucra, în cadrul summitului NATO de la Madrid de la sfârșitul lunii iunie, la o „transformare fundamentală a posturii, prezenței și descurajării NATO” pe Flancul Estic, care să includă „o mai mare prezență pe teren”.

Practic, ținem cont de faptul că Rusia este un jucător agresiv și imprevizibil. Așa că, da, vom trece la o nouă generație a prezenței noastre în est. Și pot să spun, ca român, că acum putem asista la integrarea deplină a noilor aliați în NATO și din perspectiva descurajării și a apărării.

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO:

Întrebat, la evenimentul de la Copenhaga, de fostul premier danez și secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, dacă liderii NATO se vor abate acum de la acordul din 1997, acest lucru însemnând inclusiv staționarea permanentă de trupe în Europa de Est, Geoană a răspuns: „Nu pot să judec ce vor face liderii, dar pot anticipa că vor face exact acest lucru”.

Recomandări

Rezultate prezidenţiale Republica Moldova – Turul doi. Câte voturi au obținut Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo

Mircea Geoană a spus că, în cadrul noilor planuri, NATO lucrează pentru o prezență „de ultimă oră, permanentă” în Europa de Est.

O serie de personalități din cadrul NATO au cerut deja baze permanente în Europa de Est, în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

În luna mai, în timpul unui discurs la un forum al grupului de reflecție Strategic Ark, premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat că o bază permanentă a aliaților „ar trebui să fie înființată în țările din flancul estic al NATO”.

„Polonia este pregătită să construiască astfel de baze [pentru a include] unități de infanterie ușoară în mod permanent”, a spus Morawiecki, potrivit publicației americane Stars and Stripes.

Generalul american Mark A. Milley, președintele Statului Major Reunit al SUA, a evocat, de asemenea, ideea de a avea o rotație a forțelor americane în baze permanente în țările din flancul estic al NATO.

„Prezența fizică este întotdeauna un bun factor de descurajare în raport cu o anumită amenințare”, a declarat Milley în luna aprilie, în timpul unei audieri privind bugetul apărării pentru anul fiscal 2023.

„Sfatul meu ar fi să creăm baze permanente, dar să nu staționăm permanent. Și cred că mulți dintre aliații noștri europeni […] sunt foarte, foarte dispuși să creeze baze permanente”, a spus generalul american.

Recomandări

Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile

„Nu există semne de amenințare rusă la adresa Suediei și Finlandei”

Secretarul general adjunct al NATO s-a referit vineri și la chestiunea aderării Suediei și Finlandei la Alianța Nord-Atlantică.

Mircea Geoană a spus că nu vede nicio amenințare militară imediată din partea Rusiei la adresa celor două state scandinave și s-a declarat încrezător că aceste țări aspirante la statutul de membre ale NATO vor adera la alianță în ciuda obiecțiilor Turciei, scrie Reuters.

„Nu vedem semne din partea Rusiei că ar avea capacitățile sau intenția, în acest moment, de a fi agresivă din punct de vedere militar împotriva acestor două țări aspirante”, a spus el.

„Putem trata această perioadă cu prudență, într-un mod proactiv, dar nu vedem riscuri reale din punct de vedere militar (…) pentru Finlanda și Suedia”, a adăugat adjunctul șefului NATO.

Finlanda și Suedia au solicitat luna trecută să adere la NATO, ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia, dar se confruntă cu opoziția Turciei, care le acuză că susțin și adăpostesc militanți kurzi și alte grupuri pe care Ankara le consideră teroriste.

Cele două state nordice au anunțat că ele condamnă terorismul și sunt deschise dialogului.

Recomandări

Regele Felipe și regina Letizia, sub o ploaie de noroi și obiecte aruncate de mulțimea furioasă, lângă Valencia: „Asasinilor! Asasinilor!”

Finlanda a anunțat joi că intenționează să modifice legislația privind frontierele pentru a permite construirea de bariere la granița sa estică cu Rusia, în vederea consolidării pregătirii împotriva amenințărilor hibride.

Foto: EPA

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina

Urmărește-ne pe Google News