2 comentariiÎncă de la intrarea oficială în cursă a lui Mircea Geoană, PSD și PNL au încercat să pună presiune pe fostul secretar general al NATO în ceea ce privește natura banilor pentru campania sa. Oficiali ai celor două formațiuni politice au cerut transparentizarea listei susținătorilor, în condițiile în care partidele care primesc subvenții de la buget sunt obligate prin lege să declare cheltuielile.
De altfel, unul dintre contestatarii vehemenți ai lui Geoană, Remus Pricopie, rector al SNSPA, fost ministru al educației în Guvernul Ponta și persoană percepută ca apropiată de PSD, fiind chiar vehiculată posibilitatea susținerii sale de către formațiune ca independent în urmă cu câteva luni, a punctat în cel mai recent interviu acordat:
„Numai dumnealui ne poate spune cum a reușit să acopere cheltuielile de până acum legate de campania electorală. Eu am semnalat acest lucru de câteva luni. Nu există campanie fără bani. În cazul partidelor parlamentare, finanțarea se face prin partide, transparent și pe baza unor legi destul de clare. În cazul unui independent, în opinia mea, este aproape imposibil să strângi cel puțin 20 de milioane de lei pentru o campanie. Faptul că Mircea Geoană ignoră total acest subiect nu este un semn bun”, a declarat Remus Pricopie, întrebat de unde sunt banii lui Mircea Geoană pentru a-și face campanie electorală, într-un interviu acorda site-ului Aktual24.
„Dacă nu face publice aceste date, fiecare dintre noi poate să-și imagineze orice, inclusiv că acel politician este candidatul finanțatorilor, nu candidatul românilor. Iar Mircea Geoană, din păcate, are o lungă tradiție atunci când vine vorba de finanțări dubioase. Unele sunt documentate video și se găsesc pe YouTube”, a completat Pricopie.
Din zona social-democrată, noul primar al sectorului 2, care deține și funcția de vicepreședinte al formațiunii, sublinia zilele trecute probleme cel puțin de natură morală privind obținerea finanțării pentru campanie. „Dacă ați strâns bani până în acest moment, ați strâns cu un obiectiv. Că nu ați strâns fără obiectiv. Ați cerut bani donatorilor pentru un obiectiv. Care a fost acel obiectiv din moment ce domnul Geoană era până ieri secretar general adjunct al NATO, poziție din care nu putea face politică, nu putea candida, nu putea nici măcar să exprime poziții politice. Înainte de latura juridică, aș aștepta o lămurire morală”, a declarat Rareș Hopincă, într-o emisiune la Antena 3 CNN.
Din rândul liberalilor, la țintă l-au luat pe Mircea Geoană prim-vicepreședintele Rareș Bogdan și Viorel Cataramă. „Am văzut că este plină ţara de corturi. Cine i-a adunat fondurile electorale? Până ieri era angajat la NATO. Despre asta trebuie să-l întrebaţi”, puncta Rareș Bogdan, săptămâna trecută, într-o intervenție publică. De altfel, doar în București, conform aprobării date de Primăria Capitalei, sunt 50 de corturi.
La rândul său, Viorel Cataramă a precizat, într-o emisiune la Antena 3 CNN, că sunt semne de întrebare privind modul de finanțare a campaniei lui Geoană, fiind așteptate clarificări.
„E irelevant câți bani s-au strâns”
Tema a fost abordată succint de Mircea Geoană în unele interviuri, cum a fost cel de PRO TV. Geoană a precizat doar că e vorba de bani privați din donații și sponsorizări.
„Nu folosim bani publici, folosim doar bani din sponsorizări și donații. De aceea dumnealui a ales să nu se lanseze într-un mod pompos”, a punctat, la rândul său, Alina Achim-Inayeh, purtătoarea de cuvânt a România Renaște, platforma care susține candidatura lui Mircea Geoană, în aceeași emisiune la Antena 3 CNN, unde a polemizat pe subiect cu Cataramă și Hopincă.
Achim-Inayeh a precizat că va fi publicată lista cu sponsorii, ceea ce încă nu s-a întâmplat. Ceea ce a evitat să spună Achim-Inayeh a fost câți bani au fost strânși: „Este irelevant câți bani s-au strâns până acum (…). O să răspundem transparent. Nu aceasta e problema”, a subliniat susținătoarea lui Geoană.
Libertatea a întrebat și punctual România Renaște, organizația care îl sprijină pe Mircea Geoană inclusiv financiar, despre banii din campanie. Organizația a precizat: „Sursele de finanțare ale Mișcării România Renaște provin din donații voluntare ale cetățenilor și din sponsorizări. Nicio sponsorizare sau donație nu provine de la entități străine. Până în acest moment, peste 600 de contribuții, donații și sponsorizări, au fost înregistrate de Platforma Mișcării România Renaște (renasteromania.ro). Din considerente legale, legate de protecția datelor cu caracter personal, nu avem voie să facem publică lista contributorilor. Semnalăm că au fost nu puține cazuri în care contributori potențiali sau actuali au fost supuși unor
acțiuni de intimidare motivate politic”, fără a preciza însă detaliul sumei acumulate.
De asemenea, mișcarea a reiterat că nu primește bani publici, respectă legea, iar partidele politice beneficiare de subvenții de la stat au primit 363 de milioane de lei, „din care peste 90% s-au cheltuit pentru propagandă, atât pozitivă, cât și negativă. Avem indicii temeinice că majoritatea campaniilor de dezinformare la adresa domnului Mircea Geoană sunt plătite din acești bani publici”. În plus, organizația susține că nu acceptă sponsorizări de la persoane fizice sau juridice cu probleme de integritate sau penale.
Nu în ultimul rând, „Mișcarea România Renaște a amplasat 170 de corturi, care au costat aproximativ 30.000 de euro”, potrivit răspunsului dat de organizație ziarului Libertatea.
Sumele declarate de candidați în precedenta campanie electorală
Libertatea a consultat și datele privind cheltuielile făcute în precedenta campanie de partidele politice, alianțele sau candidații independenți. În 2019, 70,25 de milioane de lei au declarat competitorii de la prezidențiale că au cheltuit pentru primul tur.
69,67 de milioane de lei au fost aruncate în joc de partidele politice, alianțele politice și organizațiile care reprezintă diferite minorități, în timp ce independenții au cheltuit 579.174 de lei, în cazul primului tur. Pentru turul al doilea au mai fost cheltuiți 1,95 de milioane de lei de Klaus Iohannis, prin PNL (400.000 de lei), și Viorica Dăncilă, prin PSD (1,45 de milioane de lei).
Cea mai mare sumă folosită și declarată de un independent în campania din 2019 a fost cea a lui Alexandru Cumpănașu, adică 559.174 de lei, bani proveniți din „finanțare privată”. 1,53% din voturi a obținut Cumpănașu, fiind al optulea după primul tur.
În rândul marilor partide, cea mai consistentă sumă a fost a Vioricăi Dăncilă (PSD), adică 18,21 de milioane de lei în primul tur (la care se adaugă 1,45 de milioane de lei în al doilea tur), urmată de Klaus Iohannis (PNL), cu 18 milioane de lei în primul tur (la care se adaugă 400.000 de lei pentru turul al doilea). Atât Dăncilă, cât și Iohannis au avut „finanțare publică”, deci bani proveniți de la partidele care i-au sprijinit.
O sumă apropiată de cea pentru Dăncilă și Iohannis a fost și cea a alianței Pro România – ALDE, pentru candidatul Mircea Diaconu. 16,29 de milioane de lei au susținut cele două partide că au fost cheltuiți pentru Diaconu, 15,99 de milioane din „finanțare privată”, iar 300.000 de lei din „finanțare publică”. 8,85% a obținut Diaconu, sprijinit de două partide parlamentare, nu formațiuni de buzunar sau recent constituite.