ComenteazăCuprins:
„În România lui 2024, în mod normal, nu ar fi trebuit să asistăm la sute şi sute de cutii, şi de hârtii, şi de birocraţie, şi de maculatură, în cele din urmă, şi ar fi trebuit să fim cu toţii capabili să depunem semnăturile, conform legii, pe un simplu stick. Fac din schimbarea modului în care sistemul electoral funcţionează în România, din modul în care cetăţenii pot să-şi exprime liber opţiunea democratică angajamentul şi misiunea mea ca viitor preşedinte al României. Acest monopol al partidelor tradiţionale trebuie să înceteze”, a spus Mircea Geoană, potrivit news.ro.
El a adăugat că face totul „cu pasiune şi sinceritate”. „Nu avem maşinării de partid, nu avem bani de la buget şi am făcut acest lucru efectiv din dorinţa de a demonstra că în România se poate face un efort democratic onest, fără să ai nevoie nici de bani publici şi nici de maşinării de partid”, a completat fostul secretar general adjunct al NATO.
Geoană l-a „înțepat” apoi pe actualul președinte, Klaus Iohannis, fără să îl numească.
Să nu credeți că Mircea Geoană, ca independent, va fi lipsit de influență sau de putere. Va fi cea mai influentă și cea mai decisivă președinție din istoria recentă a României. Pentru asta am intrat în campanie, pentru a schimba lucrurile, nu mă duc la Cotroceni ca să mă plimb sau să dorm.
Mircea Geoană, candidat la Președinție:
Geoană a mai afirmat că „nu este uşor pentru un candidat independent să facă acest demers”, pentru că „procedura este anevoioasă”, iar alegătorii sunt „rezervaţi, pentru că nu au încredere în statul român”.
Geoană, despre relația unui coordonator al campaniei sale cu un rus: „Kompromat condus de la Moscova”
Geoană s-a referit și la investigația internațională, preluată de context.ro, care a susținut că Rareș Mănescu, fost primar al sectorului 6 și coordonator al campaniei sale, are legături de afaceri cu un om de afaceri rus, propagandist al Moscovei. Jurnaliștii au scris că Mănescu a înființat o firmă cu rusul în timp ce lucra pentru Geoană, pe când acesta era adjunct la NATO.
„Cu privire la domnul Rareş Mănescu şi la aşa-zisa relaţie a domniei sale cu aşa-zisa campanie, i-am cunoscut pe doamna Ramona Mănescu şi domnul Rareş Mănescu, social, la Bruxelles. […] Domnul Mănescu a avut, într-adevăr, o relaţie episodică cu Mişcarea România Renaşte pe care a fost solicitat să o părăsească, după o anumită perioadă, în timp ce eu eram la NATO şi sub nicio formă în timpul unei aşa-zise campanii organizate la Bucureşti”, a afirmat Geoană.
„Relaţia domnului Mănescu cu aşa-zişi oameni de afaceri, reali sau imaginari, este problema dânsului şi dacă există vreun lucru necurat în relaţia domniei sale cu cineva din Rusia este obligaţia statului român şi voi veghea să fim siguri că, dacă există ceva necurat, voi fi primul care voi acţiona în această direcţie”, a continuat el.
Geoană a precizat că s-a adresat deja instituţiilor statului şi structurilor abilitate pentru a investiga ceea ce a numit „operaţiunea de compromitere” care îl vizează şi care este, conform lui Geoană, din „manualul de operare al FSB” și „un linșaj mediatic”.
Aş vrea să spun câteva vorbe despre un subiect care a izbucnit în presa noastră, un subiect care a fost generat de o aşa-zisă anchetă jurnalistică internaţională sub oblăduirea şi finanţarea oligarhului Hodorkovski şi declanşată de un aşa-zis jurnalist de investigaţii. […] Acest tip de kompromat generat şi condus de la Moscova este o operaţiune de dezinformare care face parte din arsenalul de război hibrid pe care Federaţia Rusă îl declanşează împotriva democraţiilor occidentale.
Mircea Geoană:
„Voi face public modul în care au fost cheltuiți banii Administrației Prezidențiale”
Întrebat despre terenul de minigolf de la Neptun al lui Klaus Iohannis, fostul adjunct al NATO a răspuns că „românii judecă performanța politică și reputația” unui șef de stat și că nu va comenta „aceste extravaganțe”.
„Un singur lucru mă deranjează pe mine, lipsa de transparență cu privire la cheltuirea banului public. […] Eu voi cere un raport și voi face public cu privire la modul în care au fost cheltuiți banii Administrației Prezidențiale. Iar Administrația mea Prezidențială, în cazul în care voi câștiga, va fi întotdeauna transparentă, voi comunica cu presa frecvent și nu o să fie nicio cheltuială pusă la secret, doar pentru că nu îi convine unui președinte ca presa și cetățenii să afle ce face cu banul public”, a punctat Geoană.
Mircea Geoană a fost secretar general-adjunct al Alianței Nord-Atlantice timp de 5 ani, în perioada iulie 2019-septembrie 2024. El și-a anunțat candidatura la prezidențiale la o zi după ce și-a încheiat activitatea la NATO.
Geoană a pierdut alegerile din 2009 în fața lui Băsescu
Aceasta este a doua încercare a lui Geoană, după cea de acum 15 ani. După primul tur al alegerilor prezidențiale din 2009, președintele de atunci în exercițiu, Traian Băsescu (PDL), a fost votat de 32% dintre alegători, urmat de Mircea Geoană (președinte PSD) cu 31% și Crin Antonescu (președinte PNL) cu 20%, potrivit datelor AEP.
În turul II au intrat Traian Băsescu și Mircea Geoană, iar candidatul PSD i-a făcut o vizită lui Sorin Ovidiu Vîntu chiar înainte de dezbaterea finală televizată. Această vizită a fost folosită de Băsescu în timpul emisiunii pentru a sugera că Geoană a fost influențat de interesele omului de afaceri.
Tactica de campanie a fost strategia lui Băsescu de a-l discredita pe Geoană, punând accentul pe legăturile acestuia cu persoane percepute negativ în societate.
Turul doi al alegerilor prezidențiale din 2009 a fost câștigat la limită de Băsescu (50,33%), deși exit-poll-urile îl dădeau câștigător pe Geoană, iar apoi PSD și Geoană au contestat rezultatele, acuzând fraude electorale și manipulări ale voturilor.
Alegerile prezidențiale 2024, pe 24 noiembrie și 8 decembrie
Alegerile prezidențiale 2024 vor avea loc pe 24 noiembrie (primul tur) și 8 decembrie (turul al doilea). Alegerile parlamentare vor fi pe 1 decembrie, iar mandatul președintelui Iohannis expiră pe 21 decembrie.
Cei care au anunțat că vor candida la Președinția României sunt: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Elena Lasconi, Mircea Geoană, Kelemen Hunor, George Simion și Diana Șoșoacă.