Mirel Palada a evitat pedeapsa cu executare deoarece a comis a doua faptă penală cu câteva luni înainte să fie condamnat definitiv pentru prima infracțiune.

Curtea de Apel București a dat publicității motivarea deciziei definitive prin care, pe data de 17 mai 2024, a pronunțat o condamnare de un an și 8 luni de închisoare cu suspendare pe numele lui Mirel Palada, rezultată în urma contopirii a două pedepse: un an şi 6 luni închisoare pentru refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice și 6 luni de închisoare pentru lovire și alte violențe.

Reamintim că, pe data de 8 octombrie 2020, Mirel Palada a fost prins de polițiști în timp ce conducea beat un autoturism marca Mercedes pe strada C.A. Rosetti din București, apoi a refuzat testarea.

Sociologul a încălcat legea în timpul procesului în care era judecat pentru infracţiunea de lovire și alte violențe, dosar legat de incidentul din timpul unei emisiuni televizate din data de 13 septembrie 2017, când sociologul l-a bătut pe fostul senator Mihai Goțiu.

Pe data de 18 decembrie 2020, la două luni după ce a fost găsit beat la volan, Mirel Palada a fost condamnat la 6 luni de închisoare pentru lovire și alte violențe, pedeapsa fiind confirmată de Curtea de Apel București pe data de 12 mai 2021.

În justiție, două condamnări cu suspendare „se traduc” de obicei într-o pedeapsă cu executare.

Libertatea a consultat motivarea judecătorilor din data de 17 mai 2024, pentru a descoperi justificarea pedepsei cu suspendare primite de Mirel Palada, deși a fost găsit vinovat în două dosare:

  • „Sub acest aspect, faptul că infracțiunea cu a cărei judecare este acum învestită instanța (n.r. – refuzul la prelevarea de mostre biologice) a fost săvârșită anterior începerii supravegherii și că ar fi fost cunoscută instanței care a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru infracțiunea de loviri, (…), nu influențează soluția cu privire la anularea amânării aplicării pedepsei.
  • Relevant este că inculpatul a săvârșit o infracțiune până la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus amânarea, iar aceasta a fost descoperită până la împlinirea termenului de supraveghere.
  • De altfel, contrar susținerilor inculpatului (prin concluziile scrise depuse la dosar), este fără putință de tăgadă că instanța care a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru infracțiunea de loviri nu putea lua în considerare, la stabilirea sancțiunii, faptul că inculpatul era cercetat pentru comiterea unei alte infracțiuni (cea din prezenta cauză) și să încalce prezumția de nevinovăție a inculpatului în legătură cu fapte cu care nu a fost învestită și care nu au fost judecate definitiv”, reține instanța în motivarea deciziei din apel.

Judecătoria: Palada a invocat motive „religioase” pentru a scăpa de testare

Curtea de Apel București chiar i-a scăzut pedeapsa lui Mirel Palada pentru infracţiunea de refuz la prelevare de mostre biologice, de la 2 ani de închisoare cu suspendare, cât hotărâse Judecătoria Sectorului 2, la un an și 6 luni.

În plus, sociologul a reușit să îi înduplece pe judecătorii de la Curtea de Apel București să renunțe la aplicarea unei pedepse complementare, aceea a interdicției de a șofa 3 ani după condamnarea definitivă, pe motiv că oricum nu s-a putut urca la volan pe durata procesului.

Din actele dosarului, rezultă că judecătorul fondului, magistratul Andrei Tutunaru de la Judecătoria Sectorului 2, a ales să îi ia lui Mirel Palada dreptul de a conduce autovehicule după ce a constatat că inculpatul a întârziat prelevarea de probe biologice în speranța că, între timp, îi va scădea alcoolemia:

  • „În concret, din vizionarea imaginilor surprinse, (instanța de fond – n.r.) a reținut că inculpatul părea vădit intoxicat, iar atunci când agenții de poliție au încercat să-l testeze cu aparatul alcooltest, inculpatul nu sufla suficient, în scopul de a evita o testare reușită.
  • Mai mult, a observat cum inculpatul încerca, prin diferite tertipuri (solicita să i se mute autovehicul, refuzând să arate cum funcționează, simula supunerea la indicațiile agenților etc.) să provoace trecerea timpului, probabil pentru a genera scăderea nivelului substanțelor cu care era intoxicat.
  • Totodată, a reținut că, din înregistrările de la dosar, rezultă că i s-a spus, de mai multe ori, că refuzul sau sustragerea de la prelevarea de probe biologice constituie infracțiune, contrar susținerilor inculpatului, din faza de urmărire penală, prin care a negat acest aspect.
  • Nu în ultimul rând, a reținut (Judecătoria – n.r.) că inculpatul a încercat permanent inducerea în eroare a agenților de poliție și apoi, pe parcursul urmăriri penale, a oferit declarații parțial nesincere, motivul invocat pentru săvârșirea infracțiunii fiind o presupusă insistență nepotrivită a polițiștilor (contrazisă de vizionare imaginilor) precum și presupuse considerente ideologice și religioase (neexplicitate în niciun fel).
  • De altfel, nici în fața instanței de judecată inculpatul nu a arătat sinceritate și regret, atitudinea sa apărând arogantă și demonstrând că recunoașterea faptei a fost strict formală și a avut ca scop exclusiv reducerea limitelor de pedeapsă”, reține Judecătoria Sectorului 2 în motivarea pedepsei pe fond.

„Ideologia” invocată de Palada, temei pentru pedeapsă complementară

Judecătoria Sectorului 2 a văzut în comportamentul lui Mirel Palada din timpul procesului pe fond un indiciu că acesta nu regretă fapta cu adevărat, motiv pentru care instanța a considerat că sociologul reprezintă un pericol în traficul rutier:

  • „În ceea ce privește pedeapsa complementară instanța a apreciat că, prin comportamentul său, inculpatul a dovedit nedemnitate pentru a ocupa o funcție de răspundere socială și continuă să fie un pericol pentru circulația pe drumuri publice.
  • Astfel, presupusa «ideologie» îmbrățișată de inculpat, care îl împiedică să respecte normele penale, reprezintă un temei serios pentru a nu-i permite, cel puțin o perioadă, să-și reprezinte concetățenii sau să exercite autoritatea statului.
  • În privința circulației pe drumurile publice, inculpatul a împiedicat aflarea adevărului în legătură cu substanțele ce se găseau în corpul său la momentul depistării în trafic, fapt care generează un nivel ridicat de neîncredere socială.
  • Or, circulația publică modernă se bazează, în mare parte, pe încrederea în ceilalți participanți la trafic, încredere ce poate fi protejată exclusiv prin îndepărtarea inculpatului, cel puțin o perioadă, din rândul conducătorilor auto, sancțiunile administrative apărând ca ineficiente în cazul său”, reține instanța de fond.

Cum s-a „cumințit” sociologul între fond și apel: timpul le rezolvă pe toate

Curtea de Apel București l-a iertat pe Mirel Palada și a reținut în motivare că trecerea timpului a atenuat pericolul social al celor două infracțiuni comise de acesta:

  • „În cauză infracțiunea reținută în sarcina inculpatului a fost comisă în octombrie 2020, adică în urmă cu aproape 4 ani, iar în ceea ce privește conduita adoptată de inculpat după comiterea infracțiunii, se impune precizarea că acesta a recunoscut săvârșirea faptei și a adoptat o atitudine de regret în acest sens.
  • Curtea apreciază că, deși inculpatul a mai fost condamnat la pedeapsa închisorii de 6 luni cu amânarea aplicării pedepsei, acest aspect nu potențează gradul de pericol social, având în vedere că acesta dispune de toate elementele necesare pentru a înțelege gravitatea faptelor sale (are vârsta de 51 de ani, este bine integrat din punct de vedere social, are studii superioare, se bucură de prestigiu profesional și suferă de afecțiuni medicale lombare) și pentru a depune toate diligențele în sensul reeducării și reintegrării sale, astfel cuantumul stabilit de prima instanță, respectiv 2 ani de închisoare, este unul mult prea mare raportat la elementele menționate anterior.
  • Prin urmare, Curtea apreciază că o pedeapsă de un an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de refuz de la prelevarea probelor biologice este aptă pentru atingerea scopului sancțiunilor penale.
  • În ceea ce privește pedeapsa complementară și accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin.1, lit. i Cod penal (n.r. – dreptul de a conduce autovehicule), Curtea apreciază că nu se impune aplicarea acestor pedepse.
  • Fără a nega gravitatea faptei comise de inculpat, Curtea reține că aceasta nu justifică, singură, aplicarea acestor pedepse, în condițiile în care inculpatul a conştientizat consecinţele faptei sale, nu a mai săvârşit alte fapte penale la regimul circulaţiei rutiere, iar infracțiunea pentru care este sancționat acesta a fost comisă cu aproximativ 3 ani şi 6 luni în urmă, reţinând că în urma săvârșirii faptei, inculpatului oricum nu a mai avut posibilitatea legală de a conduce”, concluzionează judecătorii de la Curtea de Apel București.

Mirel Palada a fost numit în septembrie 2013 consilier pentru strategii guvernamentale al premierului, iar după o lună, în octombrie 2013, Victor Ponta anunţa că Palada a fost desemnat să îndeplinească „temporar” şi rolul de purtător de cuvânt al Guvernului.

După un an, Victor Ponta l-a revocat din funcție pe Mirel Palada după ce acesta a scris pe Facebook un mesaj în care îi numea pe jurnaliști „porcurșori antiguvernamentali”, „pufoși” și „bezmetici acoperiți”.

Urmărește-ne pe Google News