ComenteazăUniversitatea Harvard a decernat premiile IgNobel, distinctii acordate celor mai trasnite, ciudate sau inutile studii si descoperiri stiintifice, o parodie a premiilor Nobel adevarate.
Printre castigatori se numara autorul unui studiu asupra picioarelor imputite, cel al unui studiu asupra sunetelor scoase de unghii pe o tabla de clasa, o echipa de cercetatori din Israel care a descoperit ca sughiturile pot fi vindecate cu un deget introdus in rect si un cercetator care a descoperit de ce ciocanitorile nu au migrene.
Broastele leviteaza cu magneti
În ultimii ani, premiile IgNobel au recompensat studii referitoare la impactul muzicii country asupra suicidului, cercetari privind utilizarea magnetilor pentru a face broastele sa leviteze, precum si studii referitoare la efectul berii, al usturoiului si al friscai asupra apetitului lipitorilor. Toate studiile au fost publicate in reviste de stiinta si de medicina prestigioase. Totusi, spre deosebire de premiile Nobel decernate de Academia de stiinte din Suedia, castigatorii la IgNobel nu sunt recompensati cu bani si au parte de prea putina celebritate.
Premiul IgNobel pentru pace a fost acordat lui Howard Stapleton de la Merthyr Tydfil, Tara Galilor, pentru ca a inventat un dispozitiv audio ce scoate sunete care nu pot fi auzite decat de persoanele cu varste de pana la 30 de ani. Tehnologia a fost utilizata pentru crearea unor aparate care sa enerveze adolescentii.
Degetul, leacul sughitului
Premiul IgNobel pentru medicina a fost decernat lui Francis Fesmire, de la Colegiul de medicina al Universitatii din Tennessee, lui Harry Bassan si lui Arie Oliven, de la Centrul medical Bnai Zion din Haifa, Israel, pentru niste studii intitulate “Vindecarea sughitului persistent prin intermediul masajului rectului cu degetul”. Premiul pentru matematica a fost atribuit pentru calcularea numarului de fotografii necesare pentru a fii siguri ca nimeni nu clipeste.
Insectelesunt atrase de „aroma” picioarelor
Premiul IgNobel pentru biologie a fost decernat anul acesta lui Bart Knols de la Wageningen Agricultural University din Olanda, si colegului sau Ruurd de Jong pentru ca au demonstrat ca femela de tantar anofel, care transmite malaria, este atrasa in mod egal de mirosul branzei Limburger si de mirosul picioarelor umane. “Am demonstrat ca trei specii diferite de tantar anofel prefera sa ciupeasca diferite parti ale unui voluntar nud, care sta nemiscat, si ca acest comportament este influentat de mirosurile acelor zone de pe corp”, au scris acestia in studiul publicat in revista medicala Lancet, in 1996.
Ciocanitoarea nu are dureri de cap
Premiul pentru ornitologie a fost decernat lui Ivan Schwab, de la Universitatea California Davis, si lui Philip R.A. May, pentru ca au explicat de ce ciocanitorile nu sufera de dureri de cap, desi aceste pasari isi lovesc zilnic ciocul de trunchiurile copacilor de aproximativ 12.000 de ori. Explicatia consta in faptul ca aceste pasari au creierul foarte mic, oasele craniului ascutite si spongioase, deci foarte rezistente, precum si alte caracteristici nemaiintalnite
la alte “surate” zburatoare.
Scartaitul unghiilor pe tabla sparge timpanele
Premiul pentru acustica a fost atribuit lui Lynn Halpern, Randolph Blake si lui James Hillenbrand, de la Universitatea Northwestern, Chicago, pentru un experiment din 1986 destinat sa explice de ce scartaitul unghiilor pe o tabla de clasa este atat de enervant. Se pare ca motivul consta in frecventa insuportabila pentru timpane.