Mișcare dramatică propusă pentru prima dată de un înalt oficial UE: confiscarea rezervelor valutare ale Rusiei, pentru a finanța reconstrucția Ucrainei

Capitalele UE ar trebui să ia în calcul confiscarea rezervelor valutare rusești – în prezent înghețate – pentru a acoperi costurile de reconstrucție a Ucrainei după război, a declarat cel mai înalt diplomat al blocului comunitar, într-un moment în care Occidentul caută o soluție pentru a forța Moscova să plătească o parte din pagubele provocate de conflict.

Ideea confiscării rezervelor valutare rusești ar reprezenta o mișcare dramatică, care ar alarma probabil și alte guverne care au relații tensionate cu UE și partenerii săi, scrie Financial Times.

Josep Borrell, înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, a oferit însă un precedent, spunând că SUA au confiscat miliarde de dolari aparținând băncii centrale afgane, în parte pentru a compensa victimele terorismului, precum și pentru a finanța ajutorul umanitar pentru această țară.

Ar fi logic ca Occidentul să ia în considerare măsuri similare cu rezervele Rusiei, a spus oficialul

„Aș susține această decizie, deoarece este logică”, a declarat Borrell într-un interviu acordat Financial Times. „Avem banii în buzunar și cineva trebuie să-mi explice de ce (măsura) este bună pentru banii afgani și nu pentru banii ruși.”, a adăugat el. 

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

O „sumă incredibilă” necesară

La debutul conflictului, UE și aliații săi au înghețat sute de miliarde de dolari din rezervele valutare ale băncii centrale a Rusiei. Moscova a precizat în martie că ar fi vorba despre 300 de miliarde de dolari din rezervele sale de aur și valută, care totalizează peste 600 de miliarde de dolari.

Oficialii UE au analizat posibila confiscare a banilor, dar Bruxelles-ul nu a înaintat nicio propunere politică pe această temă. Borrell a evocat această idee ca fiind una dintre numeroasele modalități prin care Rusia ar putea fi obligată să contribuie la reconstrucția Ucrainei.

Nici Washingtonul nu s-a pronunțat pe această temă. Întrebată luna trecută dacă banii ar putea fi confiscați și folosiți pentru reconstrucția Ucrainei, secretara americană a Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat că acesta nu este un lucru simplu, că ar avea nevoie de adoptarea unei legi și că decizia ar trebui luată numai în coordonare cu aliații.

Borrell a mai spus în interviu că problema modului în care va fi finanțată reconstrucția Ucrainei este una dintre întrebările politice cruciale, având în vedere „suma incredibilă” necesară.

Comisia Europeană a anunțat deja că prețul reconstrucției ar putea ajunge la sute de miliarde de euro, iar Europa ar trebui să suporte o parte semnificativă din povară. Sumele strânse recent de la partenerii Ucrainei, a adăugat el, au fost doar o „picătură de apă într-un ocean”, în comparație cu ceea ce va fi necesar.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

Președintele american Joe Biden a propus și el ca activele confiscate de la oligarhii ruși să fie vândute pentru a ajuta la reconstrucția Ucrainei – o idee susținută săptămâna trecută și de președintele Consiliului European, Charles Michel.

Suma strânsă în acest fel nu ar fi atât de mare, dar măsura ar fi mai ușor de aplicat. Oficialii Comisiei au analizat modalități de a face acest lucru mai simplu din punct de vedere juridic, dar chiar și aici, subiectul este dificil, având în vedere necesitatea de a respecta procedurile legale și de a nu încălca drepturile respectivilor oligarhi.

Confiscările de bunuri sunt uneori posibile în urma unei condamnări penale, dar această cerință nu ar fi îndeplinită în acest caz.

O opțiune complicată

Confiscarea rezervelor băncii centrale a Rusiei este o opțiune tentantă, dar complicată, a arătat o analiză a publicației Politico. Șapte țări care participă la sancțiunile împotriva Rusiei dețineau în iunie 2021 aproape jumătate din rezervele valutare rusești de 585 de miliarde de dolari, potrivit băncii centrale rusești. De atunci, rezervele valutare au crescut la 640 de miliarde de dolari.

Această sumă ar acoperi o parte semnificativă a notei de plată pentru război. În acest scenariu, SUA, Marea Britanie, țările UE, Canada și Japonia ar trebui să confiște cele aproape 300 de miliarde de dolari deținuți.

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

„Banii sunt acolo, va fi nevoie de o legislație națională care să autorizeze băncile centrale să folosească acești bani, care acum sunt înghețați”, a explicat pentru Politico Robert Litan, expert în cadrul programului de studii economice de la Brookings Institution, un influent think-tank american.

Litan a amintit de o rezoluție a ONU din 2005, care spune că „statele ar trebui să facă eforturi pentru a stabili programe naționale de despăgubiri și alte forme de asistență pentru victime, în cazul în care părțile responsabile pentru prejudiciile suferite nu pot sau nu doresc să își îndeplinească obligațiile”.

Potrivit lui Litan, această rezoluție „stabilește principiul conform căruia, dacă o națiune agresoare, precum Rusia, nu poate sau nu dorește să ofere despăgubiri, atunci poate exista un alt mecanism” pentru acordarea acestor despăgubiri.

Totuși, în timp ce această rezoluție ar oferi un potențial temei juridic pentru acțiune, o astfel de confiscare nu a mai avut loc până acum.

Cel mai apropiat potențial precedent – un efort al SUA de a folosi 7 miliarde de dolari din activele înghețate ale băncii centrale de la Kabul pentru a oferi ajutor umanitar în Afganistan – este încă în curs de desfășurare. Va fi nevoie de luni de zile pentru a pune la punct schema de plată, iar aceasta ar putea fi contestată din punct de vedere juridic.

Separat, organizațiile familiilor care reprezintă victimele atacurilor de la 11 septembrie 2001 au depus cereri concurente pentru despăgubiri din aceleași fonduri afgane, iar instanțele americane nu s-au pronunțat încă asupra acestei chestiuni.

Orice încercare de a confisca active rusești într-o manieră similară s-ar dovedi și mai complicată, din cauza numărului de jurisdicții implicate.

Franța, țara în care Rusia păstrează cea mai mare parte a rezervelor sale valutare după China, a declarat prin vocea unei purtătoare de cuvânt a Trezoreriei că activele înghețate nu pot fi folosite în acest scop. Un purtător de cuvânt al trezoreriei germane a refuzat să comenteze.

Separat, țările ar putea confisca activele înghețate prin sancțiuni împotriva persoanelor fizice. Grupul operativ înființat de Comisia Europeană a pus mâna pe cel puțin 29,5 miliarde de euro. Aici intră iahturi, elicoptere, proprietăți imobiliare și opere de artă în valoare de aproximativ 6,7 miliarde de euro.

Potrivit unor oficiali din UE și Ucraina, în prezent au loc discuții pentru a stabili dacă aceste active – sau veniturile obținute din vânzarea lor – ar putea fi dedicate reconstrucției Ucrainei. Oficialii au avertizat că această confiscare poate fi legală doar în circumstanțe limitate și va depinde de dreptul penal național din fiecare țară.

„Grupul nostru de lucru poate servi drept platformă pentru a explora dacă și în ce măsură activele înghețate pot fi confiscate, dacă îndeplinesc standardele dreptului penal național relevant. Aceasta este o discuție în curs de desfășurare în cadrul grupului operativ”, a declarat un oficial UE.

Oricum, chiar dacă această încercare va reuși, ea ar acoperi doar o parte limitată din nevoile Ucrainei.

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina

Urmărește-ne pe Google News