ComenteazăPartidul Democrat (PD) a înaintat luni în parlamentul italian o moțiune prin care a cerut premierului Mario Draghi să dizolve Forza Nuova (Forța Nouă) și toate celelalte mișcări inspirate de fascism din Italia.
„Sperăm că toate forțele politice democratice vor semna. A venit timpul să oprim ambiguitățile privind fascismul”, a spus gruparea de centru-stânga, care se află într-un guvern de uniune națională alături de Mișcarea 5 Stele (M5S) și de populiștii de dreapta din Liga lui Matteo Salvini.
Legea Scelba, din 1952, interzice constituirea unor partide fasciste în Italia. Dar o decizie din 1958 a Curții Constituționale a îngreunat aplicarea ei, în încercarea de a apăra libertatea de exprimare. Astfel, decizia a stabilit că libertatea de gândire și de exprimare nu poate fi îngrădită decât în cazul unui „pericol concret la ordinea constituțională”, scrie Euractiv.
Astfel, grupări precum Casa Pound sau Forza Nuova, catalogate drept extremiste sau neofasciste, au putut opera în continuare, în ciuda faptului că ambele sunt cunoscute pentru acțiunile violente împotriva migranților sau poliției.
Forza Nuova a fost înființată în 1997, iar programul ei politic include, printre altele, interzicerea avorturilor, sistarea migrației și abrogarea legislației care pedepsește incitarea la ură pe criterii politice, rasiale sau religioase.
Liderul grupării, Roberto Fiore, a fost condamnat în anii 80 pentru constituirea unei mișcări politice armate de extremă dreapta.
Violențe la Roma
Recenta acțiune a Forza Nuova de sâmbătă seară este cea care a declanșat noile apeluri privind interzicerea grupării.
Gruparea, care nu permite persoanelor vaccinate să i se alăture, a făcut mari eforturi pentru a câștiga capital politic de pe urma protestelor față de vaccinare și față de restricții, în general.
Sâmbătă, protestatarii neofasciști care au infiltrat manifestațiile împotriva certificatului de vaccinare au atacat sediul unui sindicat și camera de urgență a unui spital, încercând chiar să ajungă în Palazzo Chigi, unde se află birourile premierului.
Unii comentatori au asemănat violențele cu cele petrecute în ianuarie, la sediul Capitoliului din Washington.
În vreme ce poliția a reușit să îi împiedice pe protestatari să ajungă la Palazzo Chigi, folosind tunuri de apă și gaze lacrimogene, imaginile video au arătat că oamenii legii au fost copleșiți de mulțimea violentă și înarmată cu bâte, care a intrat în clădirea sindicatului CGIL.
Zeci de oameni au atacat și camera de urgență a spitalului Policlinico Umberto I, forțând cadrele medicale să se baricadeze înăuntru, în vreme ce o asistentă ar fi fost lovită de o sticlă, potrivit TheLocal.it.
În cele din urmă, 12 oameni, inclusiv liderul Forza Nuova, Roberto Fiore, au fost arestați, iar 38 de polițiști au fost răniți.
Moțiunea înaintată de PD subliniază clar că protestele violente au reprezentat un „atac la adresa democrației”.
Mișcarea 5 Stele, cel mai mare partid din parlament, a susținut, la rândul ei, moțiunea.
Iar șeful sindicatului CGIL atacat de neofasciști, Maurizio Landini, a precizat după o discuție cu premierul Mario Draghi că guvernul a promis să discute interzicerea Forza Nuova în următoarele zile.
„Premierul și-a exprimat solidaritatea cu guvernul și angajamentul tuturor instituțiilor de a preveni întoarcerea la un trecut pe care nu îl dorim”, a spus Landini, citat de Reuters.
Luni, autoritățile au luat prima decizie, blocând site-ul Forza Nuova, printr-un ordin judecătoresc, pe fondul acuzațiilor că pagina a fost folosită pentru încurajarea activităților infracționale.
Două anchete au fost de asemenea deschise de procurorii din Roma.
Dreapta condamnă violențele, dar nu susține interzicerea neofasciștilor
Însă partidele de dreapta au refuzat să se alăture moțiunii, spunând că astfel de măsuri ar trebui să se aplice tuturor grupărilor totalitare, de dreapta sau stânga.
Matteo Salvini, liderul Ligii, a spus că nu va semna moțiunea. În vreme ce a subliniat că violențele nu pot fi justificate, el a cerut demisia ministrului de interne, Luciana Lamorgese, o tehnocrată fără afiliere politică.
Anna Maria Bernini, o senatoare a partidului lui Silvio Berlusconi, Forza Italia, a observat că violențele au fost condamnate de toate forțele politice. „Dar aceste evenimente nu ar trebui exploatate în interese politice. Nu există totalitarism bun și totalitarism rău”, a spus ea.
Violențele din weekend au fost într-adevăr condamnate de grupările de dreapta, inclusiv de Giorgia Meloni, liderul grupării extremiste Fratelli dItalia, aflată pe val în sondajele de opinie din ultimele luni.
Dar Meloni a avertizat că partidul său este adevărata țintă a moțiunii parlamentare. „Adevărata intenție a stângii este să scape de Fratelli dItalia”, a spus Meloni.
Fratelli dItalia respinge fascismul. Unii membri ai partidului au altă părere
Meloni, al cărei partid a rămas în afara coaliției de uniune națională, a cules roadele acestei neimplicări în guvern și a reușit să depășească în popularitate chiar și partidul lui Salvini.
Fratelli dItalia participă acum în alegeri în coaliția de dreapta, alături de Liga și Forza Italia, dar a devenit cea mai puternică voce. Dacă sondajele se confirmă la nivel național, ea ar putea deveni chiar șefa unui guvern de dreapta în 2023, după alegerile parlamentare.
În ciuda asigurărilor lui Meloni cum că partidul ei nu împărtășește cultul fascismului, comentatorii nu sunt convinși.
La alegerile de săptămâna trecută, nepoata fostului lider fascist al țării Benito Mussolini a fost realeasă în funcția de consilier municipal la Roma, pe listele Fratelli dItalia.
De fapt, Rachele Mussolini a câștigat cel mai mare număr de voturi atribuite unui consilier municipal.
Recent, Meloni a fost forțată să se distanțeze iarăși public de fascism. Ieșirea ei a venit după ce o investigație a publicației Fanpage a arătat că atât partidul ei, cât și cel al lui Salvini adăpostesc membri și chiar candidați în alegeri cu evidente simpatii fasciste.