Secretul „lacului scheletelor”: sute de oameni au sfârșit de-a lungul timpului pe un munte din Himalaya. Misterul morții lor, încă nedeslușit

O priveliște sinistră îi întâmpină pe călătorii care dintr-un motiv sau altul ajung pe malul lacului Roopkund, aflat la mare înălțime în masivul Himalaya: zona este presărată cu sute de schelete omenești.

Lacul se află la 5.029 de metri deasupra nivelului mării, la baza unui urcuș abrupt către vârful Trisul, unul dintre cei mai înalți munți din India.

Rămășițele omenești pot fi găsite în jurul lacului și sub gheața care se formează la suprafața apei.

În funcție de vreme și de anotimp, lacul, care rămâne înghețat cea mai mare parte a anului, se mărește sau se micșorează. Doar când se topește zăpada devin vizibile scheletele, unele dintre ele cu carne pe ele, destul de bine conservate de temperatura scăzută.

Un calcul estimativ a arătat că în zona lacului se află rămășițele a aproximativ 600-800 de oameni.

De mai bine de jumătate de secol, oamenii de știință au studiat scheletele și au încercat să înțeleagă care este originea lor.

Cine au fost acești oameni? Când au murit? Cum au murit? Și de unde au venit?

Teorii despre regi, invazii și epidemii

O teorie mai veche spune că rămășițele ar aparține unui rege indian, soției sale și anturajului lor, care au pierit într-o furtună, acum 870 de ani.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Altă teorie susține că ar fi vorba despre trupurile soldaților indieni care au încercat să invadeze Tibetul în 1841, înainte de a fi împinși înapoi.

Este posibil, vehiculează o altă teorie, ca rămășițele să fie, de fapt, un cimitir unde erau îngropate victimele unei epidemii.

Primele studii științifice au fost ceva mai precise. În primul rând au precizat că oamenii care au murit acolo aveau „o înălțime peste medie”.

Cei mai mulți erau adulți de vârstă medie – 35-40 de ani. Printre victime nu s-au găsit copii. Important este și faptul că majoritatea erau relativ sănătoși.

S-a mai stabilit că rămășițele aparțin unui singur grup de oameni care au murit toți în același timp, probabil în timpul unui incident catastrofal, cândva în secolul al IX-lea.

Dar un nou studiu, care a implicat 28 de coautori din 16 instituții științifice din India, SUA și Germania, susține că toate aceste teorii ar fi mai degrabă greșite.

Toate explicațiile, contrazise

Experții au analizat rămășițele a 38 de trupuri neînsuflețite găsite în zona lacului, unele dintre ele cu o vechime de aproximativ 1.200 de ani.

Au aflat nu numai că victimele erau diferite din punct de vedere genetic, dar că muriseră în momente diferite, în unele cazuri la o distanță de 1.000 de ani.

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

„Asta contrazice toate explicațiile care implică un eveniment singular catastrofal”, a explicat, pentru BBC, Eadaoin Harney, doctorand la Harvard, principalul autor al studiului.

„Încă nu este clar ce s-a întâmplat, dar acum știm cu siguranță că morțile acestor indivizi nu pot fi explicate printr-un singur eveniment”, a spus el.

În plus, nici cei care aparțin Asiei de Sud „nu par să provină din aceeași populație”.

„Unii dintre ei au o genealogie ce pare să aibă mai multe în comun cu grupurile din nordul subcontinentului, în vreme ce alții par să semene cu grupurile din sud”, a explicat Harney.

Un pelerinaj sfârșit prost

Dar de ce au călătorit acești oameni, aparent din zone diferite, spre lacul unde au și murit?

Experții nu au găsit arme la fața locului. Important este și faptul că zona nu se află pe o rută comercială. Apoi, studiile genetice nu au arătat prezența vreunui patogen care să explice moartea în urma unei boli.

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

O posibilă explicație ar fi aceea că prin apropierea lacului trece sau trecea o rută de pelerinaj. Studiile spun că existența pelerinajului în zonă nu a fost documentată decât spre sfârșitul secolului al XIX-lea, dar unele inscripții din templele locale, din secolele VIII-X, sugerează niște origini mai vechi.

Așa că acum, oamenii de știință consideră că unele schelete sunt rămășițele oamenilor sosiți la un pelerinaj.

Este doar o teorie și în orice caz nu toate întrebările și-au găsit răspuns. Spre exemplu, ce căutau în India, la o altitudine de 5.000 de metri, niște oameni veniți din estul Mediteranei?

Pare foarte improbabil că oamenii din Europa ar fi călătorit până acolo pentru a participa la un pelerinaj hindus.

Poate că era vorba pur și simplu de o populație izolată, cu origini mediteraneene, dar care trăia în India de mai multe generații?

Experții nu pot oferi deocamdată o soluție. „Căutăm încă aceste răspunsuri”, a spus Harney.

Urmărește-ne pe Google News