Diplomatul american stătea în camera sa dintr-un hotel din Havana. Dormea atunci când a fost trezit de un zgomot ciudat. A sărit din pat și s-a îndepărtat, iar atunci s-a făcut liniște. Când s-a întins la loc, zgomotul l-a asurzit din nou. Este o scurtă relatare a incidentului bizar care a avut loc în capitala Cubei, Havana.

Ulterior, diplomatul și-a pierdut auzul și a avut probleme de vorbire. Simptome similare au avut alte cel puțin 21 de victime, însă tot nu este clar ce anume s-a întâmplat. Agenția The Associated Press notează că unele incidente au avut loc în anumite camere de hotel, unde erau diplomați americani, ba chiar doar în anumite zone ale camerei. Cazul le dă bătăi de cap oficialilor americani, care nu reușesc să deslușească misterul.

„Nimic din tot ceea ce s-a întâmplat nu are o explicație rezobabilă. Este doar mister, după mister”, a afirmat Fulton Armstrong, un fost oficial din cadrul CIA, care a fost în Havana, cu mult timp înainte ca Statele Unite să redeschidă Ambasada de acolo.

Inițial, suspiciunile au vizat folosirea unei arme sonice. Cu toate acestea, diagnosticul de „leziuni ușoare ale creierului” i-a băgat în ceață pe cei care anchetează incidentele, căci o astfel de armă nu explică aceste simptome.

Unele victime au acum probleme de concentrare sau de memorie, ceea ce arată că urmările sunt mai grave decât au fost anunțate inițial. De altfel, Washingtonul a făcut primele dezvăluiri despre aceste incidente bizare în luna august, la nouă luni după ce primii diplomați au raportat problemele de sănătate.

Atacul pare unul desprins dintr-un scenariu SF, în contextul în care agenți ai FBI, Departamentul de Stat și serviciile secrete americane încă nu au deslușit misterul. De altfel, aproape nimic despre ce s-a întâmplat în Havana nu este clar. Au fost luate în calcul mai multe ipoteze, privind un atac intenționat din partea guvernului cubanez, din partea unei țări precum Rusia, dar și altele. Cu toate acestea, în afară de simptomele diplomaților, nu există nicio altă dovadă. Nu a fost găsit niciun dispozitiv care să ofere vreun indiciu – absolut nimic.

Diplomații care au fost afectați au fost vizați nu doar în locuințele lor din Havana, cât și la hotel, un fapt care anterior nu se știa. Cu toate acestea, simptomele diferă de la persoană la persoană, ceea ce îngreunează ancheta cu mult.

Unii au simțit vibrații și au auzit sunete puternice și tăioase. Alții au auzit alt fel de zgomote, în timp ce alții au fost treziți de un piuit, care a dispărut atunci când s-au ridicat din pat. Toate atacurile au avut loc în timpul nopții, iar unele victime au afirmat că au durat mai multe minute. Unii diplomați afectați nu au auzit și nu au simțit nimic, însă ulterior au avut aceleași simptome ca și ceilalți.

În total, 21 de americani au fost afectați. Nu doar ei au fost vizați însă, ci și diplomații canadieni, un alt detaliu care este greu de explicat în contextul în care Ottawa a avut relații mai strânse cu Havana, în comparație cu Washington. Mai precis, mai puțin de zece canadieni au fost afectați, unii dintre ei având sângerări nazale.

După ce cazurile au ieșit la iveală, SUA și Canada au trimis mai mulți anchetatori în Havana pentru a cerceta problema. Agenții FBI au cercetat camerele, însă nu au găsit nimic. În luna mai, SUA au expulzat doi diplomați cubanezi în semn de protest față de aceste incidente, însă fără să acuze Havana de aceste atacuri.

De partea cealaltă, Cuba a negat că se află în spatele acestor atacuri, afirmând că „nu a permis niciodată şi nici nu va permite ca teritoriul cubanez să fie folosit pentru orice fel de acţiuni împotriva oficialilor diplomatici sau familiile lor, fără excepţie”. De altfe, potrivit unui oficial american, Havana a fost neobișnuit de cooperantă în această anchetă.

Statele Unite și Cuba au restabilit relațiile diplomatice în 2015, după o pauză de 50 de ani, în timpul administrației Obama. În cazul în care noua administrație ar fi considerat că Havana este responsabilă de atacuri, măsurile ar fi fost mai dure decât expulazarea a doi diplomați cubanezi.


Citește și: Editorial de Claudiu Săftoiu. Ședințele CSAT – locul de unde planurile militare și de securitate ale României sunt angajate în curse contra-cronometru


 

 
 

Urmărește-ne pe Google News