În cei 113 ani de funcţionare, becul a stat aprins aproape un milion de ore (mai precis 989.000 de ore), fiind poreclit ”becul centenar” sau ”lumina eternă”.
Becul a fost fabricat de compania Shelby Electric, înfiinţată în Statele Unite, la sfârşitul secolului al XIX-lea de Adolphe Chaillet. Fiul al unui emigrant suedez, Chaillet s-a născut în Franţa. După ce a emigrat în SUA, el a lucrat la General Electric, înainte să înfiinţeze propria lui companie.
Extrem de curajos, Chaillet a lansat o provocare publică încercând să demonstreze că becurile sale sunt cele mai rezistente. În 1897, el a organizat un concurs între becurile produse de cele mai mari companii ale timpului şi un bec inventat de el. În faţa unui public toate becurile au fost alimentate la o tensiune care creştea treptat. Evident, becul inventat de el a fost singurul care a supravieţuit testului.
În urma acestui test, compania lui Adolphe Chaillet a primit atât de multe comenzi încât au fost nevoiţi să lucreze şi noaptea pentru a le putea onora. Însă pe măsură ce tehnologia a evoluat (au apărut filamentele de tungsten) Shelby Electric nu a reuşit să obţină fondurile necesare pentru retehnologizare, fiind cumpărată de General Electric, în 1914, iar producţia becurilor a fost oprită.
A intrat în Cartea Recordurilor
În 1972, un pompier din Livermore a informat un ziar local despre o ciudăţenie: în sediul departamentului un bec Shelby era aprins fără încetare de mai multe decenii. Becul era legendar în cadrul departamentului de pompieri, însă nimeni nu ştia cu exactitate de cât timp era aprins. Mike Dunstan, un tânăr reporter de la publicaţia ”Tri-Valley Herald” a încercat să afle acest lucru, iar descoperirea lui a fost cu adevărat spectaculoasă.
Dunstan a aflat că becul de 30 de waţi a fost cumpărat de Dennis Bernal, de la ”Livermore Power and Water Co.” (prima companie de electricitate a oraşului), cândva la sfârşitul secolului al XIX-lea anilor 1890, apoi a donat departamentului de pompieri în 1901. La vremea doar 3% dintre casele americanilor aveau lumină electrică, iar un bec Shelby era un lux.
De atunci becul a stat aprins 24 de ore pe zi, fiind stins numai o săptămână, în anii ’30, când sediul departamentului de pompieri a fost modernizat. Descoperirea lui Dennis Bernal a condus la înscrierea becului în ”Cartea Recordurilor”, în anul 1972.
Becul a mai fost stins doar de câteva ori, de câte o pană ocazională de curent, precum şi în 1976, când a fost mutat în noul sediu al pompierilor din Livermore. Atunci, becul a fost tratat ca o adevărată ”vedetă”, fiind însoţit de escorta poliţiei.
Pe 20 mai 2013, cei aproximativ 9.000 de fani care urmăresc pagina de Facebook a becului (pentru că există şi aşa ceva) au primit vestea tristă că bătrânul Shelby s-a ars. De fapt, a fost o alarmă falsă. După 9 ore, electricienii au descoperit că s-a era o defecţiune la reţeaua electrică, iar becul a fost aprins din nou. Şi a rămas aprins până în ziua de astăzi, chiar dacă nu mai produce prea multă lumină (aproximativ 4 waţi).
Specialiştii nu pot să afle explicaţia longevităţii becului
Până şi cei de la celebrul program de televiziune ”Mythbusters” au încercat să afle care este explicaţia uimitoarei longevităţi a becului, însă aceasta rămâne un mister.
În anul 2007, Debora M. Katz, o profesoară de fizică din Annapolis, a cumpărat un bec similar şi a încercat să afle care poate fi secretul longevităţii sale, însă nu a găsit nicio explicaţie mulţumitoare. Ea a sugerat că longevitatea becului s-ar putea datora filamentului său (de 8 ori mai gros decât cel al unui bec modern) şi faptului că a fost stins foarte rar.
Becurile moderne, cu filament de tungsten, produc mai multă lumină (până la 100-200 W) , funcţionează la o temperatură mai înaltă şi se uzează mult mai repede.
Problema este că nu se ştie exact din ce este făcut filamentul inventat de Adolphe Chaillet. Justin Felgar, unul dintre elevii Deborei M. Katz, susţine că, pentru a afla acest lucru, un astfel de bec trebuie distrus, iar filamentul trebuie supus unui test într-un accelerator de particule, un procedeu foarte costisitor.
Foto: Facebook