Rampa de gunoi a Brașovului se află pe centura orașului, la 2 km de Cartierul Uzina 2. Dintre cele trei celule de colectare a gunoiului, în prezent mai funcționează doar una, iar celelalte sunt în proces de închidere, explică Cristina Veștemean, purtătorul de cuvânt al Gărzii de Mediu Brașov.
Locuitorii din cartierul Uzina 2 s-au obișnuit deja cu mirosurile care uneori nu îi lasă să iasă din casă. O mamă, care și-a dus copiii în părculețul dintre blocuri, spune că de aproximativ trei ani mirosul de gunoi și de grajd a devenit o obișnuință. Numai că, zice ea, în ultimul an s-au înmulțit zilele în care se simte duhoarea.
Cu două săptămâni în urmă “putoarea din cartier îți muta nasul. Cel mai grav e vara și în orele dimineții”, arată femeia.
Mirosul ajunge și în cartierul nou-nouț Coresi, aflat la aproape 4 km de groapă. Aici se ridică un centru comercial împodobit festiv, flancat de blocuri moderne. O femeie și un bărbat, farmaciști, spun că acum trei zile “mirosul urât din oraș nu te lăsa să respiri”.
Odată mirosea atât de tare încât în mall angajații de la curățenie dădeau constant cu odorizant de cameră pe holuri.
Angajat din Centrul Comercial Coresi, Brașov:
Și cei din blocurile cartierului Coresi zic că s-au obișnuit cu faptul că nu există dispariția mirosului, ci doar pauze între mirosuri. “Nu facem decât să răbdăm, ce poți face mai mult?”, ridică din umeri una dintre femeile din zonă.
Pute de la fermele de animale care aruncă pe câmp cu gunoiul de grajd, nu de la groapa de gunoi.
Cornel Dinu, angajat Fin-Eco SA:
La groapa de gunoi muncește Cornel Dinu, angajat Fin-Eco SA, societatea care administrează rampa de gunoi. El spune că de vină “sunt fermele de animale care aruncă pe câmp cu gunoi de grajd. Ele au împuțit tot orașul, nu groapa”.
Administratorul firmei, Emil Bărbat, nu e disponibil pentru explicații. Compania Fin-Eco SA nu a răspuns întrebărilor în scris.
Garda: ”Nu am putut identifica o sursă clară a mirosului”
Garda de Mediu spune că “până acum nu am putut identifica o sursă clară a mirosului”, conform declarației Cristinei Veștemean, purtătorul de cuvânt al instituției.
Șeful Gărzii e mai sigur pe el. Sursa mirosurilor este o firmă din comuna Sânpetru, județul Brașov, care fertilizează solul cu gunoi de grajd a spus comisarul șef al Gărzii, Mircea Paraschiv, pentru siteul local BizBrasov.ro.
Comisarul mai declară că activitatea firmei este legală și implicit nu se pot aplica sancțiuni.
Da, poate să miroasă urât și să fie și legal.
Cristina Veștemean, purtător de cuvânt Garda de Mediu Brașov:
Veștemean declară că în ultimul an s-au înmulțit sesizările din partea oamenilor care reclamă mirosuri urâte, dar ține să menționeze că “doar pentru că e o situație de disconfort asta nu înseamnă neapărat că e și periculoasă”.
“Că groapa de gunoi are un miros, știm. E corect și așa este. Sunt perioade din zi și zile din lună când miroase și nu spunem nu la această situație”, spune Cristina Veștemean, dar insistă pe ideea că toate controalele făcute acolo nu au indicat abaterea de la standarde.
“Ce pot să vă mai spun acum e că monitorizările impuse prin autorizația integrată de mediu, pe care o deține Fin-Eco, se respectă și nu am găsit depășiri până acum”, adaugă Cristina Veștemean.
Prețul unei agriculturi ecologice este mirosul urât
Fermele din jurul Brașovului au primit sancțiuni de la Garda de Mediu, în principal pe modul în care aceastea folosesc gunoiul de grajd.
Conform legii, gunoiul de grajd trebuie maturat timp de 6 luni pe o platformă specială care protejează solul, subsolul, apa și aerul de poluarea provenită din timpul descompunerii, spune Veștemean de la Gardă.
„După maturarea bălegarului că fertilizarea naturală se poate face între 1 noiembrie și 15 martie. Deci în această perioadă este perioadă de fertilizare a solului. Și dacă împrăștie gunoiul de grajd maturat, nu ai ce să le zici. Sunt perfect legali”, spune purtătoarea de cuvânt, adăugînd că mirosul ”e prețul pentru o agricultură ecologică”.
Brașovul, al treilea cel mai poluat oraș din România
Într-un top al celor mai poluate orașe ale lumii făcut de aplicația mobilă AirVisuals, aplicație care își ia datele de la agențiile naționale de monitorizare a calității aerului, Brașovul este al treilea cel mai poluat oraș din România după Iași și Cluj-Napoca. Capitala se află pe locul 4.
Sursele poluării sunt, conform unui studiu al calității aerului comandat de Primăria Brașov, centralele termoelectrice ce ard combustibili fosili, traficul rutier, stocarea şi distribuirea produselor petroliere, distribuirea gazelor naturale; spălătorii; depozitarea deşeurilor municipale, dezvoltarea imobiliară și reparațiile infrastructurii de bază.