Misterul urmei de pe recamier. Cum a fost elucidată după opt ani o crimă dintr-un sat din Harghita, de o probă ADN găsită în Marea Britanie

În casele răsfirate pe colinele de pe poalele munţilor Ciucului din satul Livezi (Harghita) trăiesc vreo 500 de oameni. Se cunosc şi se ajută între ei. Aşa că în acea zi de sâmbătă, 25 octombrie 2014, când a văzut că Toader B. nu mai iese din casă, vecinul său a mers să vadă ce-i cu el. I-a bătut în uşă, apoi s-a uitat pe geam şi a observat lucrurile dinăuntru răvăşite. S-a speriat, aşa că a mers într-un suflet la postul de poliţie din comună, ca să anunţe că el crede că bătrânul a păţit ceva.  

Bătut şi băgat sub recamier

Poliţiştii au venit, au spart uşa şi l-au găsit pe Toader B., fără suflare, sub un recamier. Bătrânul fusese ucis în bătaie. După ce au ridicat recamierul, anchetatorii au observat că ucigaşul legase de piciorul victimei o sfoară, pe care apoi o prinsese de rama patului, ca să se asigure că bătrânul nu mai are nicio scăpare.

Legiștii au stabilit că moartea lui Toader B. a fost provocată de un traumatism cranio-facial deschis, hemoragie externă şi ingestia unor cantităţi mari de sânge.

Recomandări

Motivele invocate de judecători pentru care Laura Crișan și complicii săi au fost eliberați din arest în dosarul asasinatului cu bombă de la Arad

Din casa victimei, criminaliştii au ridicat mai multe amprente, dar şi probe biologice recoltate, prin tamponare, de pe acel recamier, de pe cadavru, de pe un sertar, de pe pardoseală şi de pe pragul uşii.

Victima: un fost ceferist, cu o pensie de 180 de euro

Toader B. avea 90 de ani. Toată viaţa lui a trăit, de unul singur, în statul Livezi, într-o gospodărie ce nu era împrejmuită cu gard. Avea o căsuță, cu o verandă, două camere şi o cămară.

Până la vârsta de 60 de ani, bărbatul a lucrat la Căile Ferate Române, iar în anul în care a fost ucis primea o pensie lunară de 791 de lei, adică 180 de euro, la cursul valutar de atunci.

Poştăriţa îi aducea pensia la un vecin, pentru că Toader B. era un om retras şi nu lăsa pe nimeni să-i intre în casă. Nici măcar pe rudele care locuiau în apropiere şi care s-au oferit, de mai multe ori, să-i facă curat în locuinţă.

Rudele se îngrijeau să-i aducă zilnic mâncare gătită, pentru că bătrânul trăia în sărăcie: nu-şi cumpăra decât alimente de bază, iar lemnele de foc fie le primea de pomană, fie şi le culegea singur din pădure. 

Anchetatorii spun că „din declaraţiile martorilor s-a reținut că victima era cunoscută ca o persoană profund avară şi despre care se credea că dispune de o sumă mai mare de bani, economisită de-a lungul timpului, tocmai datorită modului său de viaţă auster”.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: Ce cred românii despre dezbaterile electorale

După ce a fost ucis, poliţiştii au găsit în casa bătrânului doar 1.500 de lei. Cine şi de ce ar fi vrut să-l omoare pe Toader B.?

ADN-ul suspectului, descoperit după 3 ani

Ancheta a fost condusă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita. Timp de trei ani, „activitatea organelor de urmărire penală s-a axat pe investigarea și cercetarea persoanelor apropiate victimei B. Toader sau care locuiau în preajma casei acestuia”, se arată în motivarea deciziei Curţii de Apel Târgu Mureş.

În martie 2017, după ce au văzut că pistele lor nu duc nicăieri, poliţiştii de la IPJ Harghita şi-au adus aminte de cele 24 de urme biologice ridicate din casa victimei şi le-au trimis la Institutul Național de Criminalistică al IGPR, ca să vadă dacă există vreun profil genetic.

După trei luni, INC a anunţat că „la proba biologică ridicată de pe cotiera stângă a recamierului sub care se afla victima a fost identificat profilul genetic al unei persoane de sex masculin”. Acest profil a fost comparat cu ADN-ul celor deja audiaţi în dosar, dar rezultatul a fost negativ. 

Iar profilul genetic nu figura nici în Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, care conţine ADN-ul infractorilor condamnaţi pentru infracţiuni cu violenţă. Anchetatorii aveau urma lăsată de criminal la locul faptei, dar încă nu ştiau cine este el. 

Recomandări

Ce s-a ales de afaceristul Jenică Ioniță, fost partener cu Dragoș Băsescu și omul oligarhului rus Oleg Deripaska în România. Execută 14 ani de pușcărie în China

„Încarcerat de 3 ori şi liberat condiţionat tot de atâtea ori”

Conform unor decizii ale Consiliului Europei, statele membre UE pot solicita celorlalte state să caute un profil genetic în bazele lor de date, în vederea investigării unor infracţiuni. 

În cazul crimei din satul Livezi, INC a cerut această verificare, iar în ianuarie 2020 a primit un răspuns pozitiv: poliţia britanică a anunţat că există o potrivire între profilul genetic din România și unul aflat în baza de date ADN a Marii Britanii.

După o cerere de asistență polițienească internațională şi încă o lună de aşteptare, anchetatorii români au primit de la Interpol Manchester numele celui pe care îl căutau de aproape şase ani. Era românul Mihai Richard Nichifor. În octombrie 2009, el fusese în atenţia autorităților britanice, iar atunci i-au fost luate şi amprentele, dar şi ADN-ul.

În România, bărbatul de 39 de ani din Sfântu Gheorghe fusese condamnat pentru cinci infracţiuni de furt, tâlhărie, dar şi de „deţinere sau folosire neautorizată de arme, arme de foc, părţi şi componente ale acestora, muniţii şi explozivi”. 

„A fost încarcerat de 3 ori şi liberat condiţionat tot de atâtea ori, perseverând exclusiv prin comportamente violente”, notează judecătorii. Pentru niciuna dintre infracțiunile pentru care fusese condamnat legea nu prevedea ca ADN-ul lui să fie în baza de date națională.

A dat probe pentru ADN şi a dispărut

După ce au aflat a cui e urma găsită pe braţul recamierului, anchetatorii „au dispus măsuri pentru depistarea lui Nichifor Richard şi pentru recoltarea de probe biologice prin metode noninvazive”.

Abia în ianuarie 2021, bărbatul a fost chemat la audieri şi tot atunci, cu acordul lui, i-au fost prelevate probe de salivă, pentru stabilirea profilului ADN. Anchetatorii români voiau să fie siguri că poliţiştii britanici n-au greşit.

După trei săptămâni, INC a confirmat că profilul genetic al lui Nichifor e identic cu cel găsit pe recamier. Dar, între timp, bărbatul plecase din ţară.

În aprilie 2021, dosarul crimei din satul Livezi a fost preluat de procurorii de la Parchetul General, care, patru luni mai târziu, au cerut instanţei arestarea preventivă a lui Nichifor şi, ulterior, darea lui în urmărire internaţională.

Bărbatul a fost depistat în Germania şi a fost adus în ţară în aprilie 2022. A negat tot timpul comiterea crimei şi a spus că n-a fost niciodată în locuinţa lui Toader B.. Dar în acel sat a fost chiar în toamna acelui an, şi-a amintit el.

„Am dormit singur, într-o casă bătrânească”

Nichifor le-a spun anchetatorilor că a mers în satul Livezi o dată, în toamna lui 2014, la propunerea unui prieten, P.A. A ajuns seara, cu maşina prietenului, la casa părinţilor unei cunoștințe de-a acestuia, V.T.

Bărbatul mai spune că, după ce au ajuns acolo, au băut, apoi V.T. l-a dus pe el „într-o casă veche, bătrânească”, unde a dormit „într-o cameră, singur”. A doua zi, împreună cu cei din familia lui V.T. şi cu alţi oameni au recoltat cartofi pe un deal, iar spre seară, el şi P.A. s-au întors la Sf. Gheorghe.

V.T. era rudă cu bătrânul ucis şi locuia în apropiere de casa acestuia. Putea fi „casa bătrânească” unde Nichifor spune că a dormit chiar locuinţa lui Toader B.? Ca să clarifice asta, anchetatorii l-au dus pe Nechifor în Livezi, însă el le-a indicat un alt imobil, ce aparținea familiei V., aflat la zeci de metri de casa bătrânului.

Audiat ca martor, P.A. a confirmat că aceea e „casa ţărănească” în care au dormit. El a mai declarat că atunci era „septembrie sau octombrie 2014”, iar într-una din zile, mergând spre dealul cu cartofi, au văzut un bătrân pe o prispă, iar Nichifor l-a întrebat pe V.T. cine e. „E unchiu, un zgârcit. Are bani din pensie, pentru că familia mea îl îngrijeşte”, a răspuns V.T.

Atunci a intrat victima în vizorul criminalului, spun anchetatorii care l-au acuzat pe Nichifor că pe 24 octombrie 2014 s-a întors din Sfântu Gheorghe în Livezi, cu trenul sau cu autobuzul, şi l-a omorât pe Toader B. 

Martorii au dat înapoi, la proces

În august 2022, Richard Nichifor a fost trimis în judecată, sub acuzaţia de omor calificat. La proces, trei martori ai acuzării au declarat că inculpatului îi plăcea să bea, că reacţiona agresiv când era băut şi că a agresat fizic mai multe persoane.

În sala de judecată, P.A şi-a schimbat o parte din declaraţie, iar procurorul de şedinţă a anunţat că-i face dosar pentru mărturie mincinoasă. Nici V.T. n-a mai fost ferm pe poziţii la proces, iar judecătorii au pus asta şi pe seama faptului că „nu dorește să fie catalogat drept persoana care l-a adus pe inculpat în contact cu victima”.

În decembrie anul trecut,. Tribunalul Harghita l-a condamnat pe Richard Nichifor la 26 de ani de închisoare. În motivarea deciziei, instanţa notează că anchetatorii nu au reuşit să găsească „obiectul/obiectele cu care inculpatul i-a aplicat lovituri letale victimei” şi nici să stabilească dacă Nichifor a furat bani sau alte bunuri din locuinţa victimei.

Curtea de Apel: „Nu a explicat de ce ADN-ul său a fost găsit în casa victimei”

Nichifor a atacat decizia şi a cerut achitarea sa. Dar Curtea de Apel Târgu Mureş a hotărât, definitiv, că vinovăția lui „a fost dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil” şi că „probele ADN ale inculpatului, găsite pe cotiera stângă a patului din casa victimei, pat sub care se afla cadavrul victimei, reprezintă o probă directă a faptului că inculpatul a fost implicat în comiterea omorului asupra victimei”. 

Judecătorii mai subliniază, în motivarea deciziei lor, că Nichifor „nu a oferit nicio explicație plauzibilă și pertinentă pentru care profilul său genetic a fost găsit în casa victimei, ba mai mult, a afirmat că nu s-a aflat niciodată în casa victimei, insistând că «probele au fost fabricate»”. Dar susţinerile lui sunt „simple apărări, neverificabile obiectiv și nedovedite în niciun mod”, precizează instanţa.

Curtea de Apel Târgu Mureş a considerat însă că Nichifor a primit o pedeapsă prea mare şi i-a redus-o la 17 ani de închisoare, având în vedere, printre altele, şi „lunga perioadă de timp care s-a scurs de la finalizarea activității infracționale și durata excesivă a procesului penal, imputabilă inclusiv organelor judiciare”.

Foto ilustrativă: 123rf

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro