Vorba românească “te trage curentul” este parţial adevărată: frigul nu este o cauză directă, dar favorizează apariţia durerilor de tot soiul – de dinţi, urechi, cap, spate, musculare sau junghi intercostal. Dar exagerăm mult, considerând că o pală de aer poate provoca, de una singură, atâtea necazuri. În realitate, frigul poate accentua anumite suferinţe preexistente. Dar bacteriile, şi nu frigul în sine, provoacă anexite şi infecţii urinare. Virusurile, şi nu curenţii de aer, provoacă banala răceală. Curenţii doar le răspândesc. De exemplu, din două femei care stau desculţe pe gresie, se va îmbolnăvi doar cea care a contractat anterior bacteria ce cauzează afecţiunea (anexită, infecţie urinară etc.).
Orice maşinărie dă şi rateuri
Unii oameni se tem, totuşi, pe bună dreptate de “curenţii de aer”, pentru că au observat că “îi îmbolnăvesc”. Or, medicii spun că, de fapt, ei singuri şi-au şubrezit imunitatea, făcând loc în organism unor afecţiuni care, la umezeală, la frig, îşi fac simţită prezenţa. Prin urmare, nu curentul se află la originea durerilor, a înţepenelii sau a inflamaţiilor, ci bolile de care suferi, poate fără să ştii. Mai exact, o lombosciatică ori nişte articulaţii şubrede pot deveni dureroase după ce ai stat în frig (respectiv în aerul rece care, circulând între două uşi deschise, devine automat mai rece). Auzi de la unul sau de la altul că s-a trezit cu faţa schimonosită, fiindcă a făcut o pareză stând în curent. În realitate, este vorba despre infecţii dentare vechi, netratate sau despre inflamaţii ale nervilor faciali. Gâtul rămâne înţepenit după ce ai făcut o mişcare bruscă, forţată, şi nicidecum din cauza curentului. Concluzia? Nu curentul este vinovat pentru imunitatea ta slăbită. El doar “îţi dă de ştire” că ar trebui să mergi la o “revizie” (medicală, fireşte).
La ce oră se deschid secțiile de votare pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie!