Mitul Dracula. Cum era valorificată de Securitate legenda contelui vampir. Rolul informatorului-ghid „Leonte” în supravegherea turiștilor străini

Un studiu privind modul în care s-a raportat regimul comunist la personajul Dracula a fost documentat de istoricul și cercetătorul Valentin Gheonea, de la CNSAS.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

O evoluție importantă în privința modului în care se raporta publicul occidental la personajul Dracula a avut loc în anul 1972, când doi profesori de istorie americani, dintre care unul de origine română, Radu Florescu, iar celălalt de origine irlandeză, Raymond McNally, au publicat lucrarea „In Search of Dracula: A True History of Dracula and Vampire Legends”. Cei doi au avansat ideea că Bram Stoker, când a creat personajul Dracula, l-a avut ca model pe voievodul Vlad Ţepeş, văzut ca un domn crud, ahtiat după violenţă şi vărsător de sânge, rămas în istorie pentru execuțiile prin tragerea în țeapă. 

Cartea a avut un succes important la publicul american și s-a vândut în sute de mii de exemplare. 

„Imediat după publicarea cărţii, Florescu şi McNally au conceput un pachet turistic de vizitare a Transilvaniei pe urmele lui Dracula. O agenţie de turism din New York, «General Tours», a organizat aceste tururi, numite Spotlight on Dracula: An Adventure in Transylvania, şi a intrat în legătură cu şeful biroului de turism românesc din New York. 

Recomandări

Prima reacție a TikTok, după acuzațiile privind conturile false care l-au promovat pe Călin Georgescu înaintea alegerilor prezidențiale

Era vorba de un traseu de 18 zile prin locurile în care se petrecea acţiunea romanului. Primul grup de turişti americani a sosit în România pe 9 septembrie 1972”, se precizează în studiul „Securitatea versus Dracula – turism şi ideologie în România comunistă”.

Dosarul „Dracula”, la Direcția III a Securității

Autorul cercetării susține că regimul comunist din România a privit cu neîncredere aceste iniţiative occidentale, care reprezentau un amestec de peisaje geografice din romanul Dracula şi repere istorice ţinând de voievodul Vlad Ţepeş. Acesta îl citează pe informatorul „Leonte”, funcţionar al Direcţiei Turism Extern din Ministerul Turismului, responsabilă cu organizarea traseului turistic, care susținea că românii nu au făcut nimic pentru a corecta ideile greşite privitoare la figura lui Vlad Ţepeş şi identificarea lui cu vampirul Dracula. 

Reprezentanţii Ministerului Turismului chiar au facilitat confuzia, românii schimbând firma unui han din oraşul Bistriţa în „Coroana de Aur” (numele unui han din romanul Dracula) şi evacuând parterul unei case din Sighişoara, unde se presupune că s-a născut Vlad Ţepeş, pentru a-l transforma în muzeu. Autoritățile române au demarat însă o mare campanie externă pentru a contracara alăturarea imaginii lui Dracula cu cea a lui Vlad Țepeș. 

Recomandări

Schimbarea la față a PNL și PSD. Calculele pentru aducerea în față a lui Ilie Bolojan și Victor Negrescu ANALIZĂ

„Această ofensivă propagandistică, conjugată în interior şi în exterior, începută încă din 1972, ne duce la concluzia că obsesia regimului comunist pentru Vlad Ţepeş provine din intenţia iniţială de a contracara romanul Dracula, şi nu din dorinţa lui Nicolae Ceauşescu de a se identifica și cu acest domn controversat, cum se consideră de către istoriografia română”, afirmă cercetătorul Valentin Gheonea.

Inevitabil, situația privind propagarea mitului Dracula a intrat și în atenția Securității. În 1972, la Direcţia a III-a, care se ocupa de problemele de contraspionaj, a fost deschis dosarul „Dracula”, cu informații despre turiştii străini şi posibilele efecte negative ale acestora la adresa ţării. Securitatea apela la informatori din rândul ghizilor ONT (Oficiul Naţional de Turism), care aveau rolul de a-i supraveghea pe turiştii străini şi de a face propagandă oficială în rândul acestora. 

Cel mai prolific informator a fost „Leonte”, care a oferit zeci de note și care, după căderea comunismului, în 1991, şi-ar fi deschis propria asociaţie de promovare a turismului şi a personajului Dracula. 

Turiști urmăriți informativ, microfoane în camere de hotel

Istoricul de la CNSAS a studiat notele date de „Leonte” și a descoperit că acesta transmitea structurilor represive informaţii care îi serveau interesele personale. „Singurul nostru produs turistic care interesează cu adevărat piaţa anglo-americană este itinerarul Dracula Vlad Ţepeş. Este de foarte slabă calitate şi va duce la ruinarea singurului nostru produs turistic pentru piaţa americană”, susținea funcționarul într-o notă informativă din august 1972. Cu toate că el însuşi a propus Ministerului Turismului un itinerar turistic, funcţionarii din minister preferau să folosească programul conceput de profesorii Florescu şi McNally, fiind, potrivit informatorului, tentaţi de banii americanilor. 

Recomandări

Atuurile Elenei Lasconi în fața lui Călin Georgescu. „Bătălia este pe viață și pe moarte”

„Leonte” propunea eliminarea tururilor rivale Dracula „scurte”, care creează „confuzii şi nemulţumiri” şi înlocuirea lor cu tururile complete, ce cuprindeau atât ramura de ficţiune, cât şi cea de istorie. Ca urmare a acestei note, Direcţia a III-a a Securităţii decidea ca informaţiile primite de la „Leonte” să fie folosite pentru întocmirea unui material documentar despre itinerarul turistic Dracula şi activitatea dăunătoare a unor ziarişti occidentali de a „defăima realitatea istorică”. 

În informările primite de Securitate era folosită deseori și tema iredentismului. Astfel, grupurile de turiști aduse în țară de Societatea Dracula, înființată la Londra, în 1972, erau puse sub supraveghere informativă în timpul excursiilor, Securitatea apreciind că este necesar „să se identifice toate persoanele cu care vor intra în contact pe timpul deplasării lor”.

Într-un raport din octombrie 1979 al Securității Bistrița-Năsăud către Direcția a III-a se relata că un operator de televiziune, care făcea parte din grup, pe timpul vizitării orașului a oprit, la întâmplare, pe stradă, cetăţeni cărora le-a luat interviuri. Persoanele contactate în acest mod au fost verificate de Securitate, stabilindu-se astfel că interviurile luate făceau referire la legenda Dracula. 

Pe toată perioada prezenţei lor pe raza judeţului, atât grupul de turişti, cât şi reprezentanții televiziunilor vest-germane au fost însoţiți de persoane din reţeaua informativă. De asemenea, au fost interpuși informatori verificaţi din rândul minorităților naţionale, iar unii turişti au fost urmăriți la locul de cazare prin amplasarea de microfoane.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Echipa postului TV ABC și fiul lui Ronald Reagan

Implicarea Securității în problema „Dracula” a cunoscut o evoluție importantă în aprilie 1987, cu ocazia vizitei unei echipe de la televiziunea ABC din SUA, care dorea realizarea unui material despre Transilvania şi legenda lui Dracula, ce urma să fie difuzat în cadrul emisiunii „Good Morning America”. Programul urma să se numească Haunted Europe şi era axat pe o serie de subiecte macabre din Europa. Echipa de televiziune americană dorea să viziteze şi să filmeze în locuri din București, Snagov, Brașov, Bran, Sighişoara şi Târgovişte.

„Vizita echipei de filmare a căpătat o importanţă deosebită pentru Securitate, datorită faptului că printre membrii ei se număra şi Ronald Prescott Reagan, fiul preşedintelui SUA la acea dată. În acest scop, au fost activate unităţi ale Securităţii ce aveau în preocupări domeniul informaţiilor externe şi al contraspionajului şi s-au cerut măsuri de instalare de microfoane în hotelul unde urmau să fie cazaţi reporterii. Pentru a se obţine aprobările de vizită şi filmare de la Secţia de Propagandă a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, se spunea, într-un mod laudativ, că România este una dintre cele patru ţări din Europa unde se vor face reportaje pe baza unor fapte şi figuri istorice deosebite. Această viziune distorsionată a realităţii a ajuns şi la Securitate, care considera că televiziunea ABC vine în România pentru a realiza reportaje turistice”, afirmă cercetătorul de la CNSAS. 

Pentru realizarea în bune condiţii a acţiunii de propagandă, Securitatea a elaborat un plan de măsuri cu numele de cod „Cineaştii”, iar grupul a fost „încadrat informativ” cu sursa „George”, ghid interpret la ONT. „Ghidul a fost pregătit pentru a da răspunsuri corespunzătoare eventualelor întrebări ale americanilor şi pentru a exercita o influenţă pozitivă asupra lor. Pe lângă grup a fost interpus şi informatorul Leonte, însărcinat cu propaganda în cadrul Ministerului Turismului, împreună cu informatori ziariști de la agenţia de ştiri Agerpres. Alţi informatori au fost propuși pentru încadrarea americanilor la locul de cazare, iar la hotelul din Bucureşti, echipa de filmare a fost cazată în camere prevăzute cu microfoane”, se preciza într-un raport al Securității.

Versiunea „corectă” cu privire la Vlad Țepeș

Informatorul „George” a scris pe parcursul vizitei mai multe note informative, concluzia acestora fiind că activitatea de „influențare” pusă în practică de partea română a reușit, echipa de televiziune urmând să prezinte versiunea „corectă” cu privire la Vlad Țepeș. În realitate, lucrurile nu au stat chiar așa. Astfel, americanii au fost puşi la curent cu faptul că imaginea lui Dracula, vampirul din cultura occidentală, este complet necunoscută în România şi li s-a explicat profilul psihologic şi psihiatric al voievodului Vlad Ţepeş – Dracula din cultura română. „Dar această viziune prozaică, demistificatoare a românilor venea în contradicţie cu scopurile realizatorilor americani, care doreau să producă un material mai captivant”, afirmă istoricul.

Potrivit informatorului „George”, americanii „au înţeles adevărul despre Dracula, dar nu îl pot reflecta şi accepta în totalitate, pentru a nu le compromite proiectul de film, iar Jeff Simon a spus că şeful le-a comandat un film simplu şi accesibil”.

Omul Securității susținea că echipa de filmare se va conforma totuşi unora dintre cerinţele româneşti: „S-a stabilit că în concepţia producătorilor, modificată substanţial în urma discuţiilor avute cu partea română, filmul va debuta cu prezentarea reliefului pitoresc al Transilvaniei, după care va prezenta figura legendară a lui Vlad Tepeş. În comentariu se va sublinia că personajul creat de scriitorul englez Bram Stoker este unul real, însă nu în felul homeric în care a fost prezentat, ci a fost un conducător al acestor locuri în urmă cu sute de ani”.

În studiul realizat de cercetătorul Valentin Gheonea este prezentată și o notă informativă a lui „George” cu referire la fiul președintelui SUA: „Ron Reagan pare destul de modest, nu încearcă să impresioneze sau să se detaşeze de ceilalţi membri. De la aeroport a zis «Eu sunt omul din spatele camerei de înregistrat, şeful este Jeff Simon». Ca îmbrăcăminte este mai puţin conformist şi hainele sale sunt de o neglijență căutată. Nu consumă aproape deloc băuturi alcoolice (am înţeles că preferă berea). Încă de la sosire a părut crispat, dar spre finalul serii s-a mai relaxat. Nu pare foarte inteligent sau erudit, nu cred că ştie prea multe despre România sau Dracula”.

Spiritul „național-patriotic”

Autorul afirmă, în final, că turismul pe urmele lui Dracula a funcţionat pe toată perioada regimului comunist din România într-o zonă gri, cu reglementări imprecise, concepute de aşa-numiţii specialişti, fie din cadrul Ministerului Turismului, fie de la niveluri locale de decizie. „În conceperea traseelor Dracula, responsabilii din turism trebuiau să ţină seama de un anumit spirit național-patriotic, imprimat de la un nivel superior de structurile ideologice ale statului. Ideile-forţă ale acestor îndrumări se refereau la Transilvania ca un străvechi ţinut românesc (chiar dacă până în anul 1918 a aparţinut altor state), la bogăţia şi diversitatea culturii populare autohtone, la istoria glorioasă a ţării. Toate aceste teme trebuiau prezentate turiştilor străini care vizitau România. Din acest motiv, itinerarele turistice Dracula, sprijinite exclusiv pe legenda contelui vampir, nu puteau fi acceptate de oficialii români şi erau combinate cu itinerare ce conţineau monumente ale conştiinţei naţionale, locuri ale memoriei istorice a regimului comunist”, spune Valentin Gheonea.

Foto: Profimedia

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro