Am fost într-un tur ghidat în cea mai periculoasă zonă a Bucureștiului. Mituri despre cutremure, demolate de cercetători și ingineri

„Uiet, urlet s-aude! colcăie, sare pământul, / Tremură, zguduie, saltă, colcăie, crapă, plesnește. / Zguduie iar, răstoarnă; trosnet, țipăt s-aude, / Spontaneu lumea se-nchină. Domnul trece-n mânie”. Așa înțelegeau românii cutremurul la jumătatea secolului al XIX-lea, ilustrat în versurile lui Ion Heliade Rădulescu din poezia „Cutremurul” (1839).

Așa a început turul ghidat „Bucureștii și cutremurele”, organizat de INFP, care ne-a purtat pe Bulevardul Magheru, Calea Victoriei, Piața Universității, printre clădirile cu bulină roșie care ar putea oricând să devină o ruină.

Am mers la pas prin centrul Bucureștiului, alături de cercetători de la INFP și ingineri ca să înțeleg cum a ajuns Bucureștiul să fie atât de vulnerabil, ce ne așteaptă la următorul dezastru, cum să ne ajutăm singuri înainte să ne ajute autoritățile și cum se face că, deși avem legi bune, nu le respectă nimeni.

De la Revoluție și până acum, în Capitală au fost consolidate doar 97 de clădiri. Pe lângă ele mai sunt câteva sute încadrate în clase de risc seismic.

Buline vopsite și „chichițe” legislative care ne pun în pericol

„Avem în București 349 de clădiri care vor cădea la un cutremur major”, spune Bogdan Suditu, conferențiar la Facultatea de Geografie. Se referă la imobilele încadrate în clasa I de risc seismic.

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

Spune asta în fața Pasajului Victoria, după ce toți cei peste 50 de oameni prezenți la tur am numărat bulinele de pe clădirea de deasupra tunelului cu umbreluțe. Sunt mai mult de zece și nu mai sunt roșii. Au fost vopsite în alb și negru, ca să nu se mai vadă avertismentul: „Clădire expertizată tehnic, încadrată în clasa I de risc seismic”.

„Este o clădire care a îmbulinat-o de mai multe ori”, glumește Dragoș Toma-Dănilă, cercetător INFP. „A fost o luptă de acoperire a bulinelor care nu dădeau bine pe latura comercială”.

La parterul clădirii, ceva mai în față de Universitatea București, dincolo de gardurile metalice ruginite și colorate cu graffiti, sunt câteva cafenele, niște pizzerii și baruri. Dacă reglementările nu ar fi fost schimbate, nici nu ar mai fi avut voie să funcționeze.

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

O lege adoptată de Parlament în 2015 interzicea activitățile de comerț în spațiile publice în imobilele cu risc seismic, care ar implica „aglomerări de persoane”. Asta a dus la dispariția magazinelor, covrigăriilor și librăriilor de la parterul clădirilor cu bulină. Trei ani mai târziu, aceeași lege a suferit modificări și, după definirea „aglomerației” (peste 200 de persoane) și adăugarea mențiunii că e vorba doar despre clădirile aflate în clasa I de risc seismic, magazinele, covrigăriile și librăriile s-au întors.

„Avem legi bune, dar nu există continuitate în aplicarea lor și nu există control”, subliniază Suditu, dând exemplu mesh-urile publicitare care sufocă Bucureștiul.

Deși există din 2013 o lege care interzice explicit montarea de panouri publicitare pe clădirile de patrimoniu și pe cele aflate în stare avansată de degradare, mesh-urile nu dispar, iar Primăria Capitalei și Poliția Locală nici măcar nu au o evidență a lor.

Recomandări

Maia Sandu obține o victorie a la Pirus: o victorie importantă care anunță un an foarte greu

Am acționat reactiv, nu proactiv

Cele mai vulnerabile clădiri sunt cele construite în perioada interbelică și chiar mai vechi de atât, deși acestea sunt mai puține, și au șanse mici să reziste unui cutremur mai mare, spune Dragoș Toma-Dănilă.

Sunt vulnerabile chiar și cele consolidate de mai multe ori, pentru că proiectarea a fost de la început de proastă calitate, execuția la fel, au fost și cutremurele anterioare, iar timpul și-a pus și el amprenta.

În plus, a fost nevoie de un dezastru, precum cutremurul din 1940 soldat cu aproape 600 de morți, pentru ca autoritățile să ia măsuri. La fel cum se întâmplă, de alfel, și în prezent.

Până în ’40, explică Bogdan Suditu, clădirile nu erau construite pe norme antiseismice, ci pe principii preluate din țări care nu au cunoscut seisme.

„Am acționat reactic, nu proactiv. A trebuit să fie cutremurul din 1940 că să includem această idee de seismicitate în proiectarea clădirilor”, subliniază conferențiarul.

Scările blocului sunt primele care pică la cutremur

O clădire cu formă cilindrică de zece etaje iese în evidență pe strada Doamnei. Zidurile murdare amintesc de anii comunismului surprinși în fotografii făcute cu un aparat pe film. Este clădirea Adriatica sau Tehnoimport. Încadrată în prezent în clasa I de risc seismic, poartă încă urmele cutremurului din 1977 sub forma unor X-uri pe fațadă.

„A fost aplicată așa-zisa tencuială seismică. De fapt, o spoială cerută de Ceaușescu”, ne prezintă Dragoș Toma-Dănilă. Ne întreabă apoi dacă am putea coborî la timp de la etajul al doilea al clădirii pe scările din Tehnoimport, dacă ne-ar surpinde un cutremur în interior.

Unii răspund că da, alții ridică din umeri, în timp ce niște tineri din grup se laudă în șoaptă că ar zbura pe scări în câteva secunde.

„E o panică pe care nu o poți controla în momentul seismului, dar cel mai bun lucru este să rămâneți pe loc”, atrage atenția inginerul Dragoș Marcu. „Dacă fugi pe scări și te găsește șocul acolo, nu e bine”. Scările sunt primele care cad pentru că sunt un element diferit al structurii, explică inginerul.

Au o formă care atrage forța cutremurului. Altfel spus, nu sunt proiectate cu rezistență ridicată, sunt mai ușoare decât restul clădirii. Dacă ar fi făcute mai grele, mai rezistente, ar pune în pericol alte părți ale structurii clădirii.

Experimentul

Sunt două tipuri de unde ale cutremurului: principale, care lovesc primele și provoacă o mișcare pe verticală a pământului, și cele transversale sau de tăiere, care lovesc ulterior, dar care sunt cele mai periculoase pentru clădiri.

Ca să înțelegem mai bine, Dragoș Dănilă ne provoacă la un experiment.

Cinci oameni facem un lanț uman și ne ținem de brațe. Cercetătorul îl împinge pe primul din rând și restul ne înclinăm ca într-un efect de domino.

„Asta a fost unda principală. Ajunge prima pentru că merge pe drumul cel mai scurt. În general, clădirile nu au mult de suferit la aceste unde. Problemele apar la cele secundare”, explică Dragoș.

Cutremurul, prin primele unde, transportă o cantitate mică de energie. Cele secundare transportă o cantitate mai mare de energie, care zguduie pământul la câteva secunde de la primele, mai spune cercetătorul. Exemplifică trăgând de braț prima persoană din rând înainte și înapoi, provocând un val. Ne clătinăm și noi, ceilalți, înainte și înapoi.

„Asta a fost a doua undă, la care clădirea ar fi avut cel mai mult de suferit”, spune Dragoș.

Două cutremure nu sunt niciodată la fel

Ne continuăm turul pe străzile Bucureștiului, pe lângă biserica Boteanu, ajungând înapoi la Universitate, și în sus, pe Bulevardul Magheru, pe lângă blocul Simu, spre Piața Romană.

„Arhitectul are o responsabilitate destul de mare. Dar cel care trebuie să se asigure că clădirea rezistă este inginerul. Cei doi trebuie să funcționeze împreună pentru a servi o clădire rezistentă la cutremur”, ne-a spus Dragoș Toma-Dănilă la una dintre opriri, în fața unui alt imobil cu bulină.

A dat exemplu Japonia, unde arhitecții și inginerii învață în aceeași școală, tocmai pentru că trebuie să se înțeleagă unul pe altul.

Problema, la noi în țară, mai este și tendința construirii abuzive, spune inginerul Dragoș Marcu. Adică supraînălțarea construcțiilor, adăugarea de etaje deasupra unui imobil existent deja, dar care nu a fost proiectat să susțină toată greutatea.

La clădirile dinainte de anii ’90, inclusiv cimentul era de foarte proastă calitate. Blocul Carlton era făcut dintr-un astfel de material. Inaugurat în 1936, a dispărut patru ani mai târziu, prăbușindu-se complet la cutremurul de 7,9 grade pe scara Richter.

„Blocul Carlton avea 14 etaje și a picat și din cauza asta, dar două cutremure nu sunt niciodată la fel. În zona Banatului, de exemplu, afectate sunt clădirile mai joase, mai apropiate de pământ. Totul se întâmplă în funcție de adâncime”, a explicat Alxandru Țigănescu, cercetător la INFP și doctorand la Universitatea Tehnică de Construcții din București.

Orice clădire care trece printr-un cutremur va fi afectată și i se va diminua rezistența. Clădirile nu se antrenează la cutremur, ci se vulnerabilizează.

Alexandru Țigănescu, cercetător INFP:

Intercontinentalul nu e pe bile, dar PMB are senzori seismici

Alex Țigănescu mai demontează un mit al bucureștenilor: hotelul Intercontinental nu este pe bile. Toți zâmbesc și dau din cap, de parcă nu ar crede asta.

Hotelul nu are la bază bile care să diminueze în vreun fel avariile în eventualitatea unui cutremur, dar sunt clădiri din București care au altceva: senzori seismici.

Senzorii înregistrează datele de la cutremur care pot fi folosite pentru evaluarea urgentă a avariilor.

Primăria Capitalei a anunțat, în 2018, că va achiziționa 50 de astfel de senzori, dar, între timp, fizicienii de la INFP au instalat ei înșiși astfel de senzori în patru imobile din Capitală, printre care Primăria Capitalei și Arcul de Triumf.

„Îmi amintesc cum m-a scos mama din casă în pijama, în ’90, în timpul cutremurului. Îți dai seama ce se întâmpla dacă ne prindea pe scări?”, comentează cineva, în timp ce ne îndreptăm spre Piața Romană nr. 9, finalul turului.

Kit-ul pentru cutremur: apă, lanternă, radio

„Când ajungeți acasă după turul ăsta o să vă puneți întrebarea în ce fel de case locuiți”, glumește Dragoș.

Ne așezăm în semicerc pe trotuarul din Piața Romană, de la coloane. Doi polițiști curioși se opresc să vadă ce-i cu atâția oameni strânși într-un singur loc.

Până la consolidarea clădirilor care stau să cadă peste noi, e bine să avem în casă lucrurile care să ne ajute să supraviețuim în caz de dezastru. Iar Primăria Capitalei urmează să distribuie 5.800 de kit-uri cu apă, lanternă, baton luminos, radio, batoane proteice, fluier și pătură termică.

„Pagubele vor fi și mai mari, ținând cont de situația actuală. Nu trebuie să mă credeți pe cuvânt, uitați-vă în jurul vostru. Și putem avea un cutremur și mai mare decât în ’77”, a încheiat Dragoș Toma-Dănilă.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 16

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro