ComenteazăÎn România, nu se predă educație sexuală în școală. Există doar un opțional de Educație pentru sănătate, în cadrul căruia profesorii explică și noțiuni despre sănătatea reproductivă, dar este urmat de aproximativ 4% dintre elevii români, a declarat recent ministrul educației, Sorin Cîmpeanu.
Ce mituri legate de sexualitate există încă în rândul adolescenților? Ce efecte au acestea asupra sănătății tinerilor? De ce societatea românească trăiește și azi cu frică de sex și sexualitate?
Întrebările acestea au ajuns, din nou, în spațiul public în urma unei dezbateri din Senat pe o lege ce vizează educația sexuală.
Pe Ordinea de zi a Senatului din 16 iunie s-a aflat și Legea pentru modificarea și completarea Legii 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Aceasta a fost trimisă pentru reexaminare de președintele României în toamna anului trecut.
„Șervețele pe post de spermicid”
În unele zone din România, tinerii – mai ales din mediul rural, dar nu numai – nu au noțiuni despre prezervative sau pilule anticoncepționale sau, chiar dacă știu de ele, nu își permit să și le cumpere, explică pentru Libertatea sociologul Gabriel Brumariu, coordonator de proiect la organizația non-guvernamentală „Societatea de Educaţie Contraceptivă și Sexuală” (SECS).
Brumariu a predat cursuri de educație sexuală în licee timp de nouă ani, prin intermediul ONG-ului. Acum lucrează la un proiect despre violență bazată pe gen.
Între adolescenți, circulau „tot felul de mituri și informații care nu aveau nicio treabă cu realitatea”, spune sociologul.
- Foloseau apă cu oțet pentru spălări intravaginale, ca să nu rămână fetele însărcinate;
- Șervețele folosite pe post de spermicid;
- Baie cu apă fierbinte după sex, ca să evite o sarcină.
Multe dintre aceste metode sunt pur și simplu ineficiente. Altele, foarte periculoase. De exemplu, spălările cu oțet pot să cauzeze leziuni. „Oțetul e foarte acid, poate provoca arsuri”, adaugă Brumariu.
„Fetele ușoare” și ralierea cu bully-ul contra victimei
O altă problemă observată de Brumariu în rândul adolescenților este raportarea la fete/adolescente ca la niște obiecte.
Sunt băieți care se întreabă „Ce să-i fac? I-am dat o pastilă, îi mai dau una? Ce să mai fac? Ce pot să-i cumpăr? Ca și cum fata ar fi un accesoriu”.
Deși există foarte multe exemple pozitive la adolescenți, e foarte greu să schimbi unele mentalități, crede sociologul.
Există încă preconcepția asta de „fete ușoare”. O fată e ușoară dacă s-a văzut, de exemplu, cu un băiat din altă clasă. Există încă ralierea asta cu bully-ul contra persoanei abuzate, se întâmplă foarte des. Se ia partea agresorilor.
Gabriel Brumariu, coordonator de proiect la SECS:
„Educația sexuală nu e doar despre contracepție și sarcini”, spune sociologul. Înseamnă și „discuții despre violența bazată pe gen, unde sunăm dacă observăm comportamente abuzive”.
Lanțul rușinii
De ce le e adulților atât de frică să vorbească deschis și asumat despre sex? „De rușine”, răspunde sociologul.
„Am participat la o conferință a lui Meg Hickling (o autoare și specialistă în educație sexuală din SUA, n.r.). Și știu că ea ne-a întrebat care e diferența dintre copii și adulți. Diferența e că adulții vin în spate cu secole de rușine. În primul rând, când erai mic, nu spuneai organelor genitale pe nume. Spuneai cuc, păsărică. Totul era ținut sub preș. Tot timpul a fost rușinea asta, construită. Copiii nu o au încă. Rușinea se cultivă”, explică coordonatorul SECS.
Acesta arată că deseori adulții evită discuțiile despre sexualitate pentru că nu se simt confortabili, „nu știu ce să discute”.
„Și atunci preferă să o lase moartă. Copiii, pe de altă parte, nu. Cel puțin până la o vârstă. Că apoi li se inoculează și lor rușinea asta. Gândește-te și la argumentele legate de educația sexuală, ca și cum ce mare bau-bau ar fi”, concluzionează Gabriel Brumariu.
„Miturile care existau acum 20 de ani există și acum”
„Cu surprindere, ne dăm seama că miturile care existau acum 20 de ani există și acum, cu tot internetul”, spune pentru Libertatea Adina Manea, director de programe al Fundației Tineri pentru Tineri.
Care ar fi miturile care persistă?
- Dacă faci sex în picioare, gravitația va atrage spermatozoizii și riscul de a rămâne însărcinată este mai mic;
- La fel și dacă stai deasupra în timpul actului sexual;
- Dacă faci duș după sex, riscul de a rămâne însărcinată este mai mic;
- Dacă faci sex prima dată, nu rămâi însărcinată.
„Infecțiile cu transmitere sexuală sunt în continuare o necunoscută, iar legat de HIV/SIDA ne-am întors în urmă cu 20 de ani”, adaugă Adina Manea.
Pactul tăcerii
De ce persistă aceste mituri? „Pentru că tinerii, dar și adulții nu au însușit componenta de comportamente preventive. Se duc către internet în momentul în care apare o problemă și caută direct pentru rezolvarea problemei lor”, explică Manea.
Aceasta crede că nu vorbim foarte asumat despre sex și sexualitate, ca societate, dintr-un motiv simplu. „Pentru că generații întregi nu au fost învățate să vorbească despre asta”.
Tăcem pentru că și cei de dinaintea noastră au tăcut.
Cu toate astea, societatea se schimbă încetul cu încetul, mai mult decât lasă să se vadă luptele care se duc pe tema educației sexuale, crede Manea, acestea fiind, de fapt, lupte politice.
„Dacă îți pui sterilet, ți se plimbă prin corp și îți face găuri”
„Când am mers acum ultima dată în rural, exact la asta mă gândeam. Cât de mult nu se schimbă lucrurile”, povestește pentru Libertatea Adina Păun, moașă și consultantă în alăptare. Aceasta merge în comunități defavorizate pentru a le vorbi femeilor despre drepturile lor reproductive.
În comunitățile foarte sărace, discuția despre sexualitate și drepturile femeilor e și mai complexă, spune aceasta.
Dacă într-o cameră trăiesc opt oameni, apropo de toate pudibonderiile noastre, unde crezi că se întâmplă sexul între părinți? Și probabil că nu e cea mai romantică și nuanțată experiență. Noi vrem să-i ferim, vezi doamne, dar copiii ăștia văd sex sub nasul lor de când deschid ochii. Și probabil sex violent, nu a la Sandra Brown.
Adina Păun, moașă:
Pe partea de contracepție, lucrurile stau foarte prost, continuă Păun. Există mituri de genul:
- Dacă îți pui sterilet, ți se plimbă prin corp și îți face găuri;
- Dacă iei pastile anticoncepționale, faci cancer.
„O doamnă mi-a spus că ea toată viața s-a protejat cu o mătură sub pat. Nu a fost prea eficient. Avea șase copii”, adaugă moașa.
Legat de bolile cu transmitere sexuală, nu există nicio înțelegere a lor în unele comunități, continuă aceasta. Nici măcar mituri nu circulă.
„De asemenea, nu există nicio înțelegere a riscurilor la care se expun pe partea de revenge porn, pentru că asta se întâmplă foarte des acum. Fete de 12 ani, care sunt forțate de niște băieți să le facă sex oral, sunt filmate fără să știe și toate lucrurile astea se împrăștie în toată comunitatea”, mai spune Adina Păun.
Nu trebuie uitate fetele care nu merg la școală
În dezbaterea din Senat, mai mulți senatori au spus că educația sexuală ar fi oricum inutilă, pentru că multe dintre adolescentele care ajung mame nu merg la școală.
„Educația sexuală trebuie să înceapă în școală și să o asigurăm în școală, dar pentru fetele care nu merg la școală, și este o categorie pe care nu trebuie să o uităm, pentru că sunt cele mai defavorizate, educația sexuală trebuie făcută prin asistenți comunitari, mediatori sanitari, medic de familie, alte canale care ajung la ele, eventual asistenți sociali, dacă nu avem nimic altceva. Dar cine e acolo, la firul ierbii, trebuie să asigure chestia asta”, completează moașa.
Legea trimisă la reexaminare care a redeschis Cutia Pandorei
Punctul sensibil al legii trimise de președintele Iohannis spre reexaminare e un amendament de anul trecut, care introducea acordul scris al părinților pentru predarea orelor de educație sexuală și înlocuia termenul de „educație sexuală” cu „educație sanitară”.
Prin intermediul acestui amendament introdus pe ultima sută de metri, deputați și senatori PNL și PSD au încercat să contracareze efectele unei alte legi, Legea 45/2020, promulgată în 3 aprilie anul trecut.
Aceasta deschidea ușa pentru predarea unor ore de educație sexuală în școli. Prevedea „derularea sistematică în unitățile școlare, cel puțin o dată pe semestru, de programe de educație pentru viață, inclusiv educație sexuală pentru copii, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor”.