ComenteazăMai exact, salariul mediu brut pe economie a fost stabilit anul trecut de către Comisia Națională de Prognoză (CNP) la 4.162 de lei potrivit bugetului pe anul 2018.
Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în luna octombrie 2018, câștigul salarial brut s-a ridicat la 4.532 lei, iar salariul net era de 2.770 lei.
Cum se împarte un salariu între stat și angajat
Totuși, câștigul salarial nu include doar salariul, ci și prime sa bonificații, astfel că pentru acuratețea calcului vom folosi nivelul estimat inițial de CNP.
Din cei 4.162 lei, statul încasează 25% drept contribuții sociale, respectiv 1.041 lei.
Din acești bani, statul retrimite un procent de 3,75% din contribuții către fondurile care administrează pensiile la Pilonul II. Mai exact, este vorba de 156 de lei.
Pe lângă aceste contribuții, statul mai încasează dintr-un salariu mediu brut alți 10% pentru sănătate, ceea ce înseamnă 416 lei.
Din ce rămâne, Guvernul mai ia 10% drept impozit pe venit angajatului, adică alți 271 de lei.
În fine, alături de aceste contribuții mai există contribuția pentru muncă, în valoare de 2,25%, care este în sarcina angajatorilor. Aceasta mai înseamnă alți 94 de lei care se duc la stat.
În final, din cei 4.162 lei, angajatul rămâne cu 2.434 lei în buzunar la finalul lunii.
Calculul este grosier, doarece nu toți românii lucrează pe salariul mediu. Ba mai mult, 1,7 milioane dintre conaționalii noștri sunt plătiți cu salariul minim pe economie. Și acesta va crește, însă, din ianuarie, de la 1.900 de lei brut la 2.080 lei.
4,9 milioane de salariați, direct vizați
Presupunând că toți cei 4,9 milioane de angajați din România ar opta trecerea la pensia publică, atunci statul nu ar mai fi nevoit să cotizeze cei 3,75% către Pilonul II pentru toți aceștia.
Astfel, statul nu ar mai trebui să vireze cei 156 de lei timp de 12 luni pentru 4,9 milioane de contribuabili, ceea ce înseamnă în final 9,1 miliarde de lei.
Pe de altă parte, este de așteptat ca suma reală să fie mult mai mică, deoarece este puțin probabil ca toți angajații din România să opteze pentru trecerea la stat.
„Cadoul otrăvit”
Consultantul financiar Adrian Bența a declarat recent pentru Libertatea că prevederea privind Pilonu II este un „cadou otrăvit” oferit de către guvernanți românilor.
Dar în proiectul final nu e nici vorbă de așa ceva. Banii nu mai pot fi scoși și pot fi primiți doar după ieșirea la pensie.
În schimb, statul va primi cota de 3,75% din contribuții care se ducea la Pilonul II, iar în final statul va rămâne cu tot procentul de 25%.
Dar statul nu investește acei bani undeva, căci din ei plătește pensiile actualilor pensionari, plus pensiile speciale și pensiile agricole.
Ce să faci ca să nu fii păcălit de stat
Profesorul de economie Cristian Păun, de la ASE București, a scris pe Facebook că tot ce trebuie pentru ca românii să își protejeze banii este să nu opteze pentru trimiterea contribuțiilor către stat. În acest fel, cei 3,75% vor fi în continuare trimiși către conturile lor de la Pilonul II.
Guvernul a recunoscut în ordonanța de vineri că, în lipsa acesteia, deficitul ar fi trecut de limita de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), trecută în tratatele europene.
Pe lângă posibilitatea optării în cazul Pilonului II, ordonanța mai prevede impunerea „taxei pe lăcomie” asupra băncilor, dar și taxe de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din energie și de 3% în telecomunicații.
Citește și:
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!