57.000 de copii se aflau în sistemul de protecție a copilului în 2017, potrivit datelor de la Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului. Anual, aproximativ 3.000 de copii ies din sistem și tot atâți intră în acesta, arată un alt studiu recent.
Nu-și cunosc drepturile
Ei sunt zecile de mii de orfani sau copii care au fost separați de familiile abuzive sau extrem de sărace de către Protecția Copilului. După ce împlinesc vârsta de 18 ani, ei trebuie să părăsească centrele de plasament sau pe asistenții maternali și să învețe a supraviețui într-o lume în care nu vor mai fi protejați.
Asta, deși, potrivit legii, au dreptul să rămână sub protecția statului până la 26 de ani, dacă își continuă studiile sau sunt angajați.
Numai că mulți dintre acești tineri nu-și cunosc drepturile sau n-au putere să lupte împotriva unui sistem indiferent.
A fost condamnat pentru un centru fondat chiar sub semnătura lui
În 2008, sub semnătura lui Liviu Dragnea, în Teleorman s-a înființat un Centru de sprijin și consiliere pentru tinerii care împlineau 18 ani și ieșeau din centrele de plasament, scriu jurnaliștii de la Recorder.
Un astfel de centru ar fi trebuit să le facă mai ușoară intrarea în viața de adult, unde de cele mai multe ori copiii ca ei sunt fără niciun ajutor. Mai cu seamă, să le ofere consiliere psihologică și să-i îndrume în găsirea unui loc de muncă.
Centrul însă nu a funcționat în interesul tinerilor aflați în nevoie, ci doar pentru plata unor oameni de partid.
De ce e importantă consilierea pentru acești copii
În alte părți ale țării, cei care îi apără pe copii și-au luat munca în serios. Asociația „Hope and Homes for Children” a demarat construirea unui astfel de centru în 2015, în Baia Mare.
În prezent, zeci de tineri care au ieșit din sistemul de protecție socială sunt beneficiari ai acestui centru. Ana-Maria Bogdan, omul responsabil pe partea de comunicare a asociației, ne explică de ce acești copii au nevoie de servicii de speciale.
„Ei au nevoie de ajutor pentru a-și începe viața pe cont propriu. Cât timp sunt în sistem nu beneficiază de această pregătire. Primesc hrană și un acoperiș deasupra capului, dar nimeni nu-i învață ce înseamnă să fii responsabil, că trebuie să-ți faci planuri și cum să acționezi în a-ți atinge țelul”, spune ea.
Nu pot să-și gestioneze banii pentru că nu sunt obișnuiți
Copiii nu știu să facă lucruri elementare precum a-și face cumpărăturile sau a-și chibzui banii. Au, practic, un deficit de cooperare cu lumea înconjurătoare. Toate astea se întâmplă în mare parte pentru că personalul din centrele de plasament, respectiv asistenții maternali, nu sunt calificați.
„Și-atunci, noi am vrut să intervenim cu un centru de tranzit în care să îi ajutăm să deprindă aceste aptitudini. Totodată, punem accent pe componenta psihologică pentru că, de obicei, tinerii care ies din sistem au fost victimele numeroaselor agresiuni și au traume adânci. Fără o consiliere corespunzătoare se poate ajunge chiar la suicid“, atrage atenția Ana-Maria Bogdan.
Ce servicii mai cuprinde Direcția de Protecție a Copilului
În România, scopul activității Direcției de Protecție a Copilului se axează pe intervenția specializată și dezvoltarea serviciilor pentru acordarea de asistență și protecție copilului aflat în dificultate și familiei acestuia, prin toate formele prevăzute de lege.
Fie că sunt în Teleorman sau la Baia Mare, DGASPC-urile au în responsabilitate gestionarea cazurilor în care copiii ajung vulnerabili.
Vorbim despre rele tratamente, abuzul și neglijarea din partea părinților sau a altor persoane apropiate, exploatarea prin muncă, traficul de copii, repatrierea lor în familiile care i-au lăsat la un moment dat în grija statului etc.
Sistemul care ar trebui să aibă grijă de copii are mari lipsuri
Potrivit Eurostat, țara noastră alocă printre cei mai puțini bani pentru protecția familiei și a copilului din Uniunea Europeană.
Din acest motiv, condamnarea lui Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive e o șansă să punem pe agenda publică nu doar pedeapsa unui om care a furat, ci o problemă mai amplă: fondurile insuficiente pentru protecția copiilor vulnerabili.
Cel puțin așa crede Gabriela Alexandrescu, președintele Salvați Copiii România, care subliniază și că banii sunt gestionați ineficient.
„Cea mai mare lacună este pregătirea personalului care lucrează cu acești copii. Acolo ar trebui mai mulți bani și mai bine folosiți. Avem nevoie de specialiști care să le ofere o educație de calitate acestor copii, suport psihologic, consiliere în carieră, deprinderi pentru un trai independent. După ce că avem puțini oameni la Protecția Copilului, și pe unii dintre aceștia îi folosim în interese de partid. Este revoltător!”, încheie Alexandrescu.
Conform sentinței definitive de ieri, prejudiciul în cazul Dragnea este de 108.000 de lei. Infim la scara societății românești. Nu insignifiant pentru centrul de Teleorman. Puterea simbolică a cazului este însă uriașă.
Dincolo de cursa de mașini de ieri din centrul Bucureștiului, societatea are șansa de a readuce în oglinda spartă situația a 57.000 de copii, probabil cei mai vulnerabili dintre semeni.
Citește și:
EXCLUSIV. Mașina cu care a fost dus Dragnea la pușcărie nu avea asigurare obligatorie RCA