M-am intrebat deseori daca Bucurestiul mai are primar general si Consiliu. Preluand o parte din megaproiectele predecesorului sau si adaugandu-le ce visa noaptea, dl Videanu a tot promis o retea rutiera moderna si durabila. Aiurea! A mai zis despre parcaje. Despre constructii faraonice, esplanade si alte fantezii. Circa trei sute de dosare contin, alaturi de urgente reale, cum sunt reabilitarea strazilor si a retelelor de utilitati, proiecte care nu se vor materializa nici peste zeci de ani. Dar pentru care s-au cheltuit sume imense pentru consultanta si studii de prefezabilitate, costul unor asemenea schite, calcule si machete ajungand adesea la 10% din valoarea totala. Fara a fi obligatorie si realizarea in sine a constructiei. Iar suma fanteziilor edilitare se ridica la vreo cinci miliarde de euro. Bani proveniti din taxele bucurestenilor, ale firmelor sau din credite care zac prin banci, ori pot fi retrase de BEI si BERD din cauza depasirii termenului de gratie, fara ca lucrarile sa fi pornit. Si nici nu vor porni.
Municipalitatea se dovedeste impotenta pana si cand e vorba de amaratele lucrari de reabilitare si reparatii stradale. Nu e in stare sa impuna ritmuri normale nici pe zecile de santiere deschise (Colentina, Mosilor etc), dar vrea sa inceapa si altele. Pentru ca asta inseamna, pentru antreprenori, deschiderea finantarii.
Urmarea? Un haos total. Traficul e practic sufocat pana la blocare. Pana si ambulantele nu se mai pot strecura spre oameni cu infarct sau alte accidente grave. Populatia trage in plamani nu aer, ci un amestec de gaze toxice si pulberi. Cand mai are o mica pauza de la partid, intre un referendum, o motiune de cenzura si trocuri politice, dl Videanu isi aduce probabil aminte ca e (si) edil sef. Si se umfla-n pene.