Mizeria politica

despre programe practice si convingatoare. Grosul persuasiunii nu e argumentul gospodaresc, de posibil bun edil, ci vituperarea si terfelirea cu orice pret a contracandidatului, ba si a familiei sale. Nici barem cu arma concretului („Dati-mi un punct de sprijin si va mut Universul!”), ci cu insulta grobiana, suburbana, ori cu injunghiatul pe la spate. Peste electorat s-a revarsat o hazna imunda si de neacceptat nici intre betivii dintr-o carciuma de mahala, necum intre „personalitati” care se revendica in varful comunitatii. Hot, delapidator, sef de clan, homosexual, corupt, iresponsabil, mincinos, perfid, smecher mic, spagar, abuziv – toate aceste mizerii, fara a fi si probate, au fost si sunt „argumentele” si „contraargumentele” prea multor candidati, care, daca ar fi asa, ar fi trebuit sa plece de la emisiuni cu duba. A Politiei sau a ospiciului, dupa caz. La toate aceste rostiri, scursorile tiparite (de la caricaturi calomnioase, la fluturasi mintind populatia privind false retrageri din cursa ale adversarilor etc.) s-au adunat intr-o mizerie care nu are de-a face cu o politica dura, dar democratica si civilizata, ci doar cu un maidan dambovitean pe unde Salubritatea nu trece nici barem o data la patru ani.

Urmărește-ne pe Google News