Mlastina din nordul Capitalei

Romanii care au cumparat terenuri in nordul Capitalei si in sudul judetului Ilfov au in proprietate, de fapt, mlastini. Terenurile din zona soselei Odai, Otopeni, Voluntari, Dobroiesti, Pantelimon, Mogosoaia, Afumati, Cernica si Pipera pe care s-au dat milioane de euro mustesc practic de apa si o ploaie cat de mica le transforma in lacuri.

Municipalitatea Capitalei a elaborat un raport care arata ca nivelul panzei freatice in aceste zone a crescut in ultimii trei ani cat in 50 de ani.

Motivul? “Nivelul panzei freatice a crescut cu 2,5 metri si este in majoritate situat la o adancime de jumatate de metru. La ora actuala aceste terenuri care sunt cotate pe piata la valori imense sunt o imensa mlastina”, a explicat viceprimarul general al Capitalei, Razvan Murgeanu. Acesta a dat ca exemplu padurea Baneasa, care practic este in apa. Murgeanu recunoaste insa ca nici unul dintre cei care detin terenuri in zona nu vrea sa renunte la profiturile imense pe care le obtine, pentru crearea unui sistem de desecare. Potrivit viceprimarului Capitalei, printre terenurile afectate de cresterea panzei freatice si care la orice ploaie devin mlastini se numara si cele ale lui Gigi Becali si celebrul cartier Baneasa Business Center. Preturile terenurilor din zonele inundate variaza intre trei si 200 de euro metrul patrat.

Familia Ionescu este una dintre veteranele zonei. Ei au vazut cum apa inghite incet-incet terenurile si apare o adevarata delta.  “Apa este peste tot. Practic padurea este in apa si nivelul creste continuu. Zone altadata prielnice pentru joaca copiilor acum mustesc de apa”, ne-a declarat capul familiei.

“Am gasit sprijin doar la primarul Florentin Pandele de la Voluntari, care va aloca si el fonduri pentru a gasi o solutie. Trebuie insa cineva sa accepte sa dea terenul pentru a adaposti constructiile hidrotehnice menite sa scoata apa si sa o duca in lacurile Capitalei”, a spus viceprimarul Murgeanu.

Consiliul General al Capitalei a aprobat in urma cu o saptamana elaborarea unui studiu care sa stabileasca cum poate fi combatuta eroziunea solului in nordul Bucurestiului. Documentul care va fi gata in doua luni isi propune sa indice solutiile tehnice pentru ca nivelul apei in sol sa scada. Cea mai afectata este zona situata intre Soseaua de Centura si calea ferata Bucuresti-Constanta.

Zonele cu risc crescut la inundatii

In imaginea alaturata zonele cu risc sunt marcate cu “l”. Specialistii incearca sa explice cum a ajuns o suprafata care nu a avut niciodata probleme cu umiditatea o imensa mlastina. Primele constatari ale raportului pe care il intocmesc specialistii Ministerului Mediului pun fenomenul inundarii terenurilor din nordul Capitalei si sudul judetului Ilfov pe seama disparitiei celor trei sisteme de desecare existente in zona pana in 1990. Acestea erau gandite in cascada: sistemul Sabareni-Mogosoaia in vest, in centru sistemul Afumati-Stefanestii de Sus si la est sistemul Voluntari-Pantelimon. Acest sistem nu mai exista iar autoritatile vor sa construiasca acum un labirint de canale de suprafata. Apa va ajunge in lacul Pipera si de acolo in lacul Colentina.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro