ComenteazăDe atunci, mii de oameni au trecut prin faţa raclei şi s-au închinat, cerând sfintei să îi ajute pentru rezolvarea unei probleme de sănătate, să le ofere spor în casă sau în cazul celor mai tineri chiar pentru ajutor la examene. Au existat şi credincioşi care au spus că au venit să se roage şi pentru ca românii să aibă „conducători buni şi corecţi”.
Moaştele Sfintei Filofteia sunt întregi, păstrate într-o raclă de argint aurit şi ar exista chiar un blestem prin care sunt blestemaţi cei care ar îndrăzni să înstrăineze fragmente din sfintele moaşte.
În tradiţie populară Sfânta Filofteia este considerată o sora îndepărtată a Sfântului Ilie fiind numită şi „aducătoarea de ploi”.
Peste 5.000 de oameni la slujba religioasă
Racla cu moaştele Sfintei Filofteia a fost adusă de la Mânăstirea Curtea de Argeş de o delegaţie de preoţi condusă de Arhiepiscopul Ortodox al Argeşului IPS Calinic și a fost primite în cadrul unei procesiuni la care au participat zeci de preoţi ortodocşi în frunte cu IPS Irineu, Arhiepiscopul de Alba Iulia, dar şi sute de credincioşi. Cei mai mulţi credincioşi au participat însă, sâmbătă, la slujba oficiată pe o scenă amenajată în curtea Catedralei Arhiepiscopale, iar printre participanţii care au asistat s-au numărat şi politicieni precum senatorul PSD Daniel Breaz, primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, sau preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel.
Peste 5.000 de oameni au participat la procesiunea religioasă, credincioşii aşteptând şi câteva ore la coadă pentru a se închina la moaştelor Sfintei Filofteia. Întreaga procesiune se desfăşoară sub supravegherea forţelor de ordine, pentru acest eveniment fiind mobilizaţi zeci de jandarmi şi poliţişti locali.
Zeci de autocare cu pelerini au sosit, sâmbătă, la Alba Iulia, astfel încât autorităţile au fost nevoie să închidă circulaţia în zona istorică datorită numărului mare de autovehicule.
Rugăciuni pentru ajutor la şcoală, sănătate sau conducători buni
Credincioşii care au trecut prin faţa raclei cu moaştele Sfintei Filofteia au avut dorinţe extrem de diverse de la rugăciuni pentru sănătate şi spor în casă până la rugăciuni pentru ajutor la şcoală sau pentru „conducători buni şi corecţi pentru români”.
„M-am rugat pentru luminarea minţii, să îmi dea minte la şcoală şi sănătate. M-am rugat pentru părinţi şi bunici. Sper însă ca sfânta să mă ajute la şcoală, la examene” a spus Andre, un adolescent în vârstă de 17 ani din Alba iulia.
O altă credincioasă în vârstă de 82 de ani a stat câteva ore la coadă pentru a se închina în faţa raclei cu moaştele sfintei spunând că a dorit să le ofere un exemplu celor tineri că „sfinţii trebuie cinstiţi”.
„Cum să nu vin să mă închin la moaşte pentru că ne dau putere şi sănătate. M-am rugat pentru sănătate, pentru copii şi pentru nepoţi(…) Când ai credinţă nu este greu să stai la coadă pentru că simt că Dumnezeu îmi dă putere şi aş putea sta ore în şir” a spus octogenara.
O altă femeie din Alba Iulia a spus că s-a rugat Sfintei Filofteia pentru „conducători buni şi corecţi” şi pentru „un viitor mai bun pentru români”
„Toţi care vin aici vin cu speranţa în ajutorul lui Dumnezeu, cu speranţa într-un viitor mai bun pentru români. Şi eu am venit cu aceeaşi speranţă că poate se îndură Dumnezeu de noi şi poate vom deveni mai buni, poate vom sărbători la anul Centenarul împreună, uniţi, şi poate vom avea şi conducători buni şi corecţi” a afirmat femeia.
Sfânta Filofteia este ocrotitoarea copiilor, tinerilor şi a fetelor care vor să se căsătorească
Sfinta Muceniță Filofteia este considerată de Biserică ocrotitoarea copiilor, a tinerilor și a mamelor, a celor săraci, tămăduitoarea celor bolnavi, mângâietoarea celor aflați în necazuri și ajutătoarea generoasă a tuturor creștinilor care o cinstesc. De asemenea, potrivit tradiţiei, sfânta este singura care apare pictată în iconografie în costum popular românesc şi este considerată totodată ocrotitoarea fetelor, pe care le ajută să se căsătorească şi să aibă o viaţă liniştită. În limba greacă Filofteia înseamnă iubitoare de Dumnezeu.
Sfânta Muceniţă Filofteia a trăit la începutul secolului al XIII-lea pe teritoriul actual al Bulgariei. Moaştele sale sunt păstrate în biserica mănăstirii din Curtea de Argeş, iar prăznuirea sfintei se face la data de 7 decembrie.
Iniţial moaştele sfintei au fost păstrate la Târnovo, în Bulgaria, însă în 1393 au fost aduse în Ţara Românească când ţaratul bulgar de la Târnovo a fost ocupat de către turci.
Sfânta a fost martirizată la numai 12 ani de tatăl său care a lovit-o cu barda pentru că ar fi împărţit din mâncarea pe care trebuia să i-o aducă la câmp săracilor întâlniţi pe drum.
Text de: DANIEL LUNGU
CITEȘTE ȘI:
Mihai Tatulici iubește mâncarea boierească. ”Azi aleargă ca proștii după bio”