„Împreună cu colegii de la Poliţia de Frontieră, vom instala o baterie de şase porţi de control automat al paşapoartelor, acele Automatic Border Control (ABC), care permit celor care au paşaport biometric să treacă fără să mai stea faţă în faţă cu un poliţist de frontieră. Este o facilitate pe care eu o caut de câte ori merg pe un aeroport din străinătate, pentru că, de regulă, acolo nu se mai stă la coadă”, a spus Iordache.
Un alt proiect al Companiei de Aeroporturi este comasarea celor două zone de control de frontieră, astfel încât să se evite situaţiile actuale de aglomeraţie doar la unele ghişee.
„Avem în curs un alt proiect care, la fel, nu pare foarte important, dar care ne va scuti pe noi – şi mai ales pe pasageri – de nişte timpi suplimentari de aşteptare la controlul de frontieră. Mă refer la faptul că cele două zone de control de frontieră vor fi cumva comasate într-una singură foarte mare, astfel încât să evităm situaţiile actuale în care pasagerii vin şi se înghesuie foarte mulţi la un număr foarte mic de ghişee, în timp ce pe cealaltă latură sau pe celălalt punct de control sunt mai puţini pasageri sau nu sunt deloc şi, de asemenea, se flexibilizează şi alocarea resurselor colegilor de la poliţia de frontieră”, a explicat Valentin Iordache.
Se așteaptă exproprierea pentru modernizarea pistelor
În ceea ce priveşte extinderea aeroportului este în faza finală proiectul de Hotărâre de Guvern pentru exproprieri.
„Până atunci, săptămâna trecută s-a semnat contractul pentru modernizarea pistei 2 şi a unor căi de rulare aferente. Este în curs de adjudecare procedura de achiziţie pentru calea de rulare Delta care este o cale de rulare crucială pentru buna funcţionare a aeroportului. Fără ea se operează foarte greu şi capacitatea de operare pe pistă scade foarte mult şi, desigur, lansăm şi procedura de modernizare la pista nr. 1, astfel încât într-un interval de un an şi jumătate aproximativ – poate ceva mai mult – să avem două piste modernizate şi sistemul de căi de rulare modernizat”, a subliniat Iordache.
Referitor la proiectul conexiunii Aeroportului Internaţional Henri Coandă cu Gara de Nord, acesta a afirmat că au avut loc două întâlniri cu reprezentanţii CFR SA şi ai constructorului şi urmează să fie găsită cea mai bună soluţie pentru a nu fi afectată activitatea aeroportului.
„În ceea ce priveşte conexiunea cu Gara de Nord, colegii mei au avut două întâlniri până acum cu reprezentanţii de la CFR şi cu constructorul. Urmează să găsim cea mai bună soluţie, astfel încât, pe de o parte, aeroportul să funcţioneze în continuare şi să poată să menţină numărul de pasageri pe care îl are – pentru că orice altă variantă ar însemna declasificarea lui din punct de vedere comercial faţă de companiile aeriene, iar, pe de altă parte, evident, şi constructorul să poată să îşi facă treaba – are de amplasat nişte piloni pe zona de acces către aeroport. Probabil acolo se vor modifica puţin fluxurile de acces”, a dat asigurări Iordache.
Un proiect vechi din 1990
Potrivit datelor CNAB, programul strategic de dezvoltare a infrastructurii la Aeroportul Internaţional Henri Coandă a fost lansat încă din 1990, printr-o hotărâre de guvern (HG 64/1999) şi o lungă perioadă de timp lucrurile s-au mişcat încet sau foarte încet. De aceea, Capitala se află azi într-o situaţie relativ dificilă din punct de vedere al capacităţii aeroportului, atât pe zona de terminal, cât şi pe cea de operaţiuni aeriene.
Odată aprobată Hotărârea de Guvern privind exproprierea suprafeţelor necesare derulării acestui proiect, se va putea trece la organizarea licitaţiilor pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor din prima fază. Această fază va include două module de terminal de pasageri, fiecare cu o capacitate de 1500 pasageri pe oră pe flux, 25 porţi de îmbarcare – dintre care 13 prevăzute cu pasarelă – 56 de locuri de parcare pentru aeronave şi 9.600 pentru autoturisme. Suprafeţele nou construite se ridică la 100.000 mp pentru terminalele de pasageri, 266.000 mp extindere sistem de căi de rulare, 22.000 mp construcţii anexă. Suma ce va fi investită depăşeşte 800 milioane de euro şi provine din sursele proprii ale CNAB.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro