ComenteazăReamintim, Mișa declara în Parlament că din creditul de 91 de milioane de dolari, echivalentul a circa 70 de milioane de euro, nu au fost folosiți decât 23,5% și că “absolut toți banii” s-au dus pe consultanță. Mai mult, Guvernul a început deja să restituie creditul.
“Acest program a fost realizat, din păcate, în proporţie de 23,5%, în sensul că s-au cheltuit 23,5% din sumele alocate, în schimb, nici un leu pe sistemul IT. Absolut toţi banii, echivalentul a 60 de milioane de lei, au fost cheltuiţi numai pe consultanţă. Am avut discuţii cu reprezentanţii Băncii Mondiale din acest punct de vedere. Ei au sesizat din 2012, în fiecare an, faptul că nu s-au făcut progrese la nivelul sistemului IT şi că ne-am rezumat la a face analize şi consultanţe”, spunea Mişa în acel moment, după cum scrie Cursdeguvernare.ro.
Numai că situația nu e chiar așa.
Jumătate din bani s-a dat pe servere și licențe
Potrivit informațiilor oficiale furnizate de Agenția Națională de Administrare Fiscală la solicitarea Libertatea, în cadrul proiectului s-au semnat 35 de contracte, dintre care 13 de achiziție de bunuri și servicii, iar 22 de consultanță. În total, din cele 17,25 milioane de euro cheltuite până acum, circa 8,7 milioane de euro s-au dat pe servere și echipamente IT, 7 milioane de euro pe consultanță și 1,54 milioane de euro pe servicii de formare profesională.
“În conformitate cu prevederile acordului de împrumut, până la această dată, pe toate cele patru componente ale proiectului au fost încheiate 35 de contracte, dintre care 13 de bunuri și servicii, altele decât consultanța, și 22 de consultanță. Dintre acestea, un număr de 7 contracte de bunuri și servicii, altele decât consultanța, și 10 contracte de consultanță au fost finalizate”, se arată în răspunsul Fiscului.
ANAF detaliază și pe ce s-au dus banii. “Din împrumutul de 70 de milioane de euro s-au cheltuit 17,25 milioane de euro, respectiv 8,7 milioane de euro pentru achiziţii IT (servere şi echipamente de reţea pentru centre primare, secundare şi depozite de date, computere, licenţe pentru controlul electronic etc), 7,01 milioane de euro pentru servicii de consultanţă şi 1,54 milioane de euro pentru activităţi de formare profesională”, mai spune instituția.
Sistemul permite gestionarea a 7,2 milioane de contribuabili
De asemenea, Fiscul spune că “sistemul permite gestionarea a 2,5 milioane de contribuabili persoane juridice, 4,7 milioane de contribuabili persoane fizice care să îşi îndeplinească obligaţiile fiscale printr-un sistem web-based şi 18.000 utilizatori ANAF”.
În schimb, “consultanţa în domeniul IT a fost în valoare de 1,5 milioane euro (tocmai pentru că ANAF nu are competenţele necesare să definească şi să achiziţioneze un sistem informatic de o asemenea complexitate), achiziţie nefinalizată însă, datorită deciziei de a se opri implementarea proiectului”, spune Fiscul.
Banca Mondială acuză “lipsa de angajament politic”
Instituția nu spune cine a decis oprirea implementării proiectului. Cert e că Banca Mondială a criticat într-un raport recent decizia și a acuzat că proiectul s-a blocat în octombrie 2017, din cauza “lipsei de angajament politic”.
“Cu toate acestea, proiectul s-a blocat după finalizarea primei etape a achiziției sistemului de management al veniturilor bugetare, în jurul lunii octombrie 2017. După această dată, nici o altă inițiativă nu a avansat din cauza lipsei de angajament politic față de reforme.
Oricum, România încă se confruntă cu o serie de provocări în administrarea fiscală, în măsura în care continuă să colecteze cele mai mici venituri ca procent din PIB și înregistrează cel mai mare decalaj la colectarea TVA din întreaga UE.
ANAF trebuie să unifice toate informațiile deținute despre contribuabili și să introducă un sistem sofisticat de analiză de risc care să vină în sprijinul eforturilor antifraudă.
Nu în ultimul rând, ANAF trebuie să-și modernizeze sistemele informatice critice, inclusiv să rezolve urgent mentenanța sistemelor IT, să obțină licențe de operare, să completeze dotările hardware și să rezolve problemele de securitate a datelor și problemele de personal.
Aceste provocări rămân importante, indiferent de soarta proiectului RAMP”, arată Banca Mondială.
În octombrie 2017, Ionuț Mișa era ministru al finanțelor în cadrul Guvernului Mihai Tudose.
Citește și:
EXCLUSIV/ Guvernul pune la bătaie 200 de posturi suplimentare pentru președinția Consiliului Uniunii Europene – VIDEO