Comentează„Ministerul Public avertizează asupra faptului că este imperios necesar să se realizeze punerea în acord a prevederilor Codului penal şi a Codului de procedură penală cu dispoziţiile cuprinse în deciziile Curţii Constituţionale a României, însă, în actuala redactare, proiectul de modificare a celor două coduri depăşeşte limitele stabilite de către instanţa de contencios constituţional. Deşi în preambulul notei de fundamentare se invocă existenţa deciziilor Curţii Constituţionale nr. 603/2015 şi nr. 405/2016, modificările ce se doresc a fi operate exced cele statuate de instanţă”, se arată în comunicat.
PÎCCJ consideră că modificarea referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu este de substanţă şi nu are în vedere transpunerea deciziei Curţii Constituţionale prin care s-a constatat că dispoziţiile actuale sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”.
„Astfel, textul propus condiţionează existenţa infracţiunii de producerea unei pagube într-un cuantum arbitrar ales (condiţie ce nu îşi găseşte aplicabilitatea în niciun alt text de lege), cuantum extrem de ridicat de altfel, fără a se preciza dacă faptele comise sub acest prag mai sunt sancţionate în vreun fel, lăsându-le în afara ilicitului penal, situaţie deosebit de periculoasă având în vedere posibilitatea fracţionării activităţii infracţionale în fapte distincte, cu prejudicii sub limita textului incriminator”, se menţionează în comunicat.
Totodată, stabilirea unui prejudiciu minim de 200.000 de lei de la care fapta constituie infracţiune ar încuraja, de fapt, infracţionalitatea.
„O asemenea modalitate de incriminare ar constitui o veritabilă încurajare pentru comiterea repetată de către funcţionari, cu intenţie, a unor fapte de abuz în serviciu, care ar provoca prejudicii apropiate valoric de plafonul respectiv, dar care nu l-ar depăşi, în vederea obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase materiale, în condiţiile în care asemenea exercitări ilegale ale funcţiei ar putea atrage cel mult răspunderea disciplinară şi civilă. De altfel, apreciem că, în contextul socio-economic actual, un prejudiciu (suportat de către persoana vătămată) şi respectiv un folos (obţinut de către funcţionar sau de către altul) de 200.000 lei nu reprezintă o chestiune deloc neglijabilă ori cu o gravitate atât de redusă încât să excludă antrenarea răspunderii penale”, se arată în comunicat.
În susţinerea criticilor aduse proiectului de ordonanţă de urgenţă, PÎCCJ prezintă şi o statistică pentru perioada 2014-2016, din care reiese că pentru abuz în serviciu au fost trimise în judecată 1.960 de persoane, prejudiciul total din dosare ridicându-se la 196 de milioane de euro. Alte 202 persoane au fost deferite justiţiei pentru neglijenţă în serviciu, iar 215 pentru conflict de interese.
Dintr-o altă statistică reiese că doar în anul 2016 au fost trimişi în judecată pentru infracţiunea de conflict de interese doi parlamentari, 17 primari, patru viceprimari şi cinci directori.