Inițiativa a primit un vot în unanimitate de la deputații din Comisia Juridică și urmează să intre în plenul Camerei săptămâna viitoare, în calitate de for decizional. 

Proiectul a trecut de Senat pe 23 octombrie, iar Ministerul Justiției a cerut procedură de urgență.

Alina Gorghiu a anunțat că România nu mai are niciun caz de refuz al predării fugarilor.

Detalii despre situația marilor fugari din România au fost prezentate de Libertatea.

Ce modificări aduce proiectul:

  • Se consideră evadare și fapta persoanei condamnată la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliție în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei.
  • În cazul hotărârilor care au rămas definitive anterior intrării în vigoare a prezentei legi, termenul de 7 zile în care trebuie să se prezinte la poliție (prevăzut la articolul 285 alin 3 indice 1 din legea 286/2009 privind Codul Penal), cu modificările și completările ulterioare, curge de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Termenul de evadare pentru o persoană care nu este încă în detenție a generat nedumerire printre deputați.

„Nu poți să evadezi dacă nu ești în închisoare”

„Nu e evadare, că persoana nu a fost încarcerată. Cum adică formă asimilată acțiunii de evadare, una e să fiu în penitenciar și să evadez și alta este să mă sustrag. Am evadat de unde, din casă?”, a fost reacția deputatei Steluța Cătăniciu, aleasă pe listele PSD.

Ea a criticat activitatea colegilor din Senat.

„A trecut de Senat? Așa? Săracii, ce mult au lucrat?”, a adăugat deputata.

Președinta Comisiei Juridice din Senat, Laura Vicol Ciorbă, i-a atras atenția reprezentantului Ministerului Justiției că termenul evadare are o altă conotație.

„Nu poți să evadezi dacă nu ești în închisoare, e o problemă de logică, de proprietate a termenilor”, a susținut și deputatul USR Mihai Badea.

În pofida intervențiilor, toți deputații au votat proiectul de lege propus.

„Sustragerea de la executarea unei pedepse este asimilată evadării dacă persoana condamnată la o astfel de pedeapsă nu se prezintă la organul de poliție în termen de șapte zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea”, a spus Gabriel Andronache, liderul grupului PNL din Camera Deputaților. 

Cum motivează Ministerul Justiției

Ministerul Justiției susține că statul nu mai poate asista pasiv la apariția fenomenului criminologic privind sustragerea de la executarea pedepselor.

„Se constată necesitatea unei intervenții legislative prin care, în vederea descurajării sustragerii de la executarea unei pedepse definitive privative de libertate, acest comportament, socialmente periculos, să fie incriminat”, a fost poziția Ministerului Justiției.

„Cred că este o soluție absolut necesară. Să vedem de acum dacă le mai dă mâna condamnaților fugari să fugă din țară, fiindcă cel puțin își vor dubla pedepsele”, a spus și premierul Marcel Ciolacu pe acest subiect, în ședința de Guvern din 12 octombrie.

Florin Iordache (Consiliul Legislativ) avertizează că legea nu este clară

Consiliul Legislativ, condus de Florin Iordache, a atras atenția parlamentarilor că modificările ar trebuie aduse Codului de Procedură Penală și nu Codului Penal.

„Textul propus este neclar în ceea ce privește hotărârea judecătorească avută în vedere prin utilizarea expresiei hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei, întrucât pedeapsa se pune în executare ca urmare a rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, în condițiile art. 551 și 552 din Codul de procedură penală, și nu prin pronunțarea unei hotărâri de dispunere a executării pedepsei, așa cum rezultă din text”, a subliniat Consiliul Legislativ. 

 
 

Urmărește-ne pe Google News