ComenteazăCreşterea ROBOR la 2,79%, valoare neatinsă din 2013, şi explozia ratelor la bănci l-au făcut pe deputatul PNL Daniel Zamfir să revină cu o propunere mai veche. Vrea să includă programul „Prima Casă” în legea dării în plată, astfel încât românii care nu-şi mai pot plăti ratele la bănci să poată renunţa la imobil. Este, practic, varianta iniţială a legii dării în plată, amendament care a fost, însă, respins în Parlament, în 2016.
Acum, Daniel Zamfir susţine că vrea să repare nedreptatea, astfel încât românii care au credite „Prima Casă” să beneficieze de aceleaşi facilităţi ca orice alt cetăţean cu credit imobiliar.
„Legea dării în plată şi-a produs exact efectul pe care îl anticipam. Să fie doar o pârghie de negociere pentru oameni, când nu-și mai pot plăti ratele la bancă, să-şi poată renegocia contractele cu băncile. De ce să nu beneficieze şi cei cu «Prima casă» de această formă de protecţie? E momentul să îndreptăm o nedreptate”, a declarat iniţiatorul, pentru Libertatea.
De altfel, Daniel Zamfir a punctat faptul că, deşi indicele ROBOR a crescut foarte mult, încă nu putem vorbi despre un episod similar cu evoluţia francilor elvețieni. Chiar şi aşa, cum evoluţia indicelui ROBOR este imprevizibilă, ratele la bănci ar putea să crească şi mai mult.
„Care e scopul programului «Prima casă»? Nu e ca acel contract să plătească rata la banca? Deja lucrurile sunt alarmante. Dacă omul nu poate plăti, ce se întâmplă? Statul trebuie să plătească bani, iar omul rămâne fără casă. E obligaţia băncilor să reechilibreze contractele, tocmai ca rata să fie una suportabilă”, a explicat Zamfir.
Impact bugetar nu există, mai spune acesta. Ca atare, deputatul nu s-a consultat cu Banca Naţională a României pentru acest proiect de lege. A colaborat tot cu avocatul Gheorghe Piperea, cel alături de care a elaborat şi legea dării în plată. Iar reprezentanţii Băncii Naţionale nu sunt foarte încântaţi de noua idee a lui Daniel Zamfir.
„Şi acum oricine poate da, renunţa la imobil, chiar şi cei cu «Prima Casă». Omul tot în instanţă ajunge, se merge pe Codul civil, iar instanţa decide. Şi atât timp cât se judecă pe baza impreviziunii, nu mai contează”, a explicat purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, contactat de Libertatea.
Într-adevăr, procedura în sine e mai uşoară pentru cei care nu au accesat programul guvernamental, recunoaşte el. Dacă renegocierea contractului cu banca dă roade, atunci omul nu va mai fi nevoit să meargă în instanţă. Dar statul va fi cel care va pierde.
„Pui şi statul la plată dacă dai în plată. Practic, o să plătim cu toţii garanţiile executate. Oamenii au fost o dată ajutaţi, când au primit facilitatea (n.r. – Prima Casă), acum îi mai ajutăm o dată, pe garanţii publice”, a adăugat Dan Suciu.
Legea dării în plată a fost adoptată în aprilie 2016 şi stabilește explicit că „prevederile nu se aplică şi creditelor acordate prin programul «Prima Casă». Ratele la bănci, cel puţin la acest tip de credite care sunt în lei şi cu dobândă variabilă, se calculează în funcţie de indicele ROBOR. ROBOR a crescut foarte mult, de la 0,8%, la aproape 2,8%, valoare care n-a mai fost atinsă din 2013. Ca atare, ratele la bănci au crescut chiar şi cu câteva sute de lei.
De când a fost lansat programul „Prima Casă”, peste 230.000 de români au accesat astfel de credite, adică o medie de 20.000 de români pe an. Potrivit datelor BNR, aproape 8.000 de români au trimis notificări de dare în plată.