Proiectul de lege a trecut cu 216 de voturi pentru, 55 împotrivă și 9 abțineri. În forma adoptată în plen a fost eliminată posibilitatea raportării anonime și a fost introdusă condiția de a divulga public informații doar după ce au trecut trei luni de când au fost raportate intern și extern. În schimb, au fost respinse cinci din cele șase amendamente prin care erau diminuate amenzile pentru cei care persecută avertizorii.
România a fost nevoită să-și actualizeze legislația privind avertizorii de integritate după ce a fost emisă, în decembrie 2019, o directivă UE care dă o mai mare importanță rolului avertizorilor de integritate, atât în mediul privat, cât și în cel public.
Într-un articol publicat marți de Libertatea, expertul în drept Radu Nicolae, președintele Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, avertiza că dacă amendamentele propuse în numele coaliției de deputata PSD Laura Vicol vor trece, legea îi va lipsi pe avertizori de mecanismele-cheie de protecție și astfel îi va descuraja să mai raporteze neregulile.
Criticile Opoziției
„Această guvernare fără cap și fără coadă ne bagă direct în infringement”, a declarat Stelian Ion de la tribuna Parlamentului, după ce legea a fost votată de Camera Deputaților.
Cei care votează o asemenea mizerie de lege – care nu oferă garanții sporite pentru avertizorii de integritate, ci vine împotriva lor – ar trebui să răspundă cumva. Nu puteți pune pumnul în gură oamenilor. Este rușinos că vindem gogoși la Bruxelles.
Stelian Ion, deputat USR:
Fostul ministru al justiției a criticat în termeni duri amendamentele propuse de coaliția PSD-PNL-UDMR și avizate de Comisia Juridică din Camera Deputaților.
„În Comisia Juridică s-a intervenit brutal, cu amendamente care golesc de conținut legea și o îndepărtează de la scopul ei. Se transformă într-o lege pentru abuzul împotriva avertizorilor. Este regretabil faptul că Ministerul Justiției și Guvernul acceptă o asemenea grozăvie, o asemenea mutilare a legislației, care în loc să sporească gradul de protecție al avertizorilor, îl micșorează.”
Amendamentele controversate admise:
- eliminarea principiului bunei-credințe, potrivit căruia este ocrotită persoana care a avut motive întemeiate să creadă că informațiile referitoare la încălcările raportate erau adevărate la momentul raportării și că respectivele informații intrau în domeniul de aplicare al prezentei legi.
- eliminarea raportărilor anonime.
- distrugerea obligatorie a raportărilor avertizorilor de integritate după doi ani.
- interzicerea dreptului comunelor cu mai puțin de 10.000 de locuitori de a se grupa și de a utiliza sau partaja resurse în primirea raportărilor referitoare la încălcarea legii și acțiunile subsecvente.
- exceptarea de la obligațiile privind realizarea de canale interne de raportare a firmelor care desfășoară activități în domenii-cheie, dar au mai puțin de 50 de angajați.
- eliminarea protecției avertizorului față de răspunderea pentru încălcarea confidențialității.
- condiționarea de a divulga informații public doar după minimum trei luni de când au fost raportate intern sau extern.
- avertizorul trebuie să fi avut motive întemeiate să creadă că informațiile referitoare la încălcările raportate erau adevărate și raportarea este necesară la momentul formulării ei.
Camera Deputaților este cameră decizională în acest caz, legea merge spre promulgare la președintele Klaus Iohannis, care are varianta să o trimită spre reexaminare în Parlament.
A fost sesizat Avocatul Poporului
APADOR-CH a cerut astăzi Avocatului Poporului să atace la Curtea Constituțională noua lege.
APADOR-CH a identificat două elemente ale noii legi pe care le consideră neconstituționale. Primul aspect se regăsește în articolul 1, care „îi interzice avertizorului de integritate să facă dezvăluiri publice despre încălcări ale legii în privința achizițiilor în domenii considerate de stat esențiale pentru securitatea națională”.
Art. 1, aliniatul 4: „Prezenta lege nu se aplică raportărilor privind încălcări ale normelor în materie de achiziții publice în domeniile apărării și securității naționale, în cazul în care acestea intră sub incidența art. 346 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.”
„Textul legal nu stabileşte în mod clar şi previzibil graniţa dintre permis şi interzis în materia avertizărilor privind apărarea şi securitatea naţională, graniţă pe care avertizorul este obligat să o respecte, deşi nu o poate cunoaşte în mod cert.”
Avertizorii nu mai au acces direct la presă
ONG-ul atrage atenția și asupra înrăutățirii legii, în sensul în care avertizorul nu are voie să vorbească direct cu presa, așa cum era prevăzut în vechea lege (571/2004).
Conform noii legislații, se prevede că nu beneficiază de protecţie legală orice persoană care se adresează direct presei cu o avertizare, ci doar cele care se adresează presei după ce au făcut o raportare internă sau cele care nu fac în prealabil o raportare internă, dar au motive temeinice – pe care trebuie să le dovedească – pentru care nu fac raportarea internă.
Această prevedere face ca noua lege să ofere mai puțină protecție avertizorilor, în condițiile în care directiva europeană dorește exact contrariul.
De asemenea, APADOR-CH atrage atenția că directiva europeană nu prevede un termen de așteptare între data raportării interne sau externe și data divulgării publice. Conform actualei legi, avertizorii trebuie să aștepte trei luni până să divulge public informațiile.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
Vasile1900 • 30.06.2022, 06:46
România nu este din păcate pe un drum ireversibil, sa stam de paza pentru a apăra ce avem și sa sprijinim DEMOCRAȚIA!