Republica Moldova acuză Rusia că desfășoară „un război hibrid” cu proteste și atacuri cibernetice pe teritoriul său

„Vedem elementele unui război hibrid. Vedem, de exemplu, forțe proruse care încearcă să destabilizeze politic țara prin proteste plătite care s-au domolit rapid când oligarhii care au fugit din Moldova au fost trecuți pe listele de sancțiuni și le-au fost restricționate fluxurile de bani”, a afirmat Natalia Gavrilița.

De asemenea, ea a subliniat că anul 2022 a adus cel mai mare număr de atacuri cibernetice din istoria țării, dar și o creștere a numărului de amenințări cu bombe.

„Mare parte din situația din Moldova va depinde de evoluția războiului din Ucraina. Îi vedem pe curajoșii soldați ucraineni fiind foarte rezistenți. Ei luptă pentru securitatea nu numai a țării lor, ci și pentru securitatea Moldovei, și pentru valorile pe care noi, ca europeni, le promovăm”, a precizat Gavrilița.

Economia, securitatea energetică și stabilitatea socială sunt puse la mare încercare de războiul din statul vecin, a subliniat oficialul moldovean în interviul acordat cu ocazia deplasării la Bruxelles pentru un summit UE-Moldova.

Moldova a fost puternic afectată de declanșarea războiului în urmă cu aproape un an din cauza dependenței economice și energetice de Rusia. Înainte de război, toate rezervele de gaze naturale ale Chișinăului veneau de la Gazprom.

Recomandări

Dezastru aviatic în Kazahstan, după ce un avion plin cu pasageri s-a prăbușit chiar lângă aeroport. Momentul a fost surprins de martori

„Ne așteptam la o creștere (n.r. – economică) de 5% pentru 2022, după ce am avut o scădere de 5,5%. Avem o inflație foarte mare și, de exemplu, tariful la gaz a crescut de șapte ori, tariful la energie electrică a crescut de trei ori”, a explicat Gavrilița.

„Și, deși am derulat programe de asistență socială, facturile pe care le văd oamenii au crescut dramatic”, a spus ea, adăugând că salariile nu s-au ajustat în consecință.

Comisia Europeană a propus săptămâna trecută o nouă finanțare în valoare de 145 de milioane de euro și a declarat că va continua să sprijine economia și securitatea energetică ale Moldovei.

În același timp, regiunea separatistă prorusă din Transnistria rămâne o sursă de îngrijorare. Fâșia îngustă de pământ de aproape 200 de kilometri lungime și 30 de kilometri lățime este situată între râul Nistru și granița de est a Moldovei cu Ucraina.

La începutul lunii, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a amenințat Chișinăul susținând că „Occidentul a pus ochii pe Republica Moldova pentru a avea rolul următoarei Ucraine”. În replică, oficialii ucraineni au transmis că „resping categoric declarațiile șefului diplomației ruse care nu corespund adevărului și fac parte din retorica amenințătoare deja bine-cunoscută a diplomației ruse”.

Recomandări

Procurorii din dosarul Revoluției au refăcut pas cu pas regia pusă la cale de Ion Iliescu și de gruparea sa pentru execuția soților Ceaușescu

Această amenințare a fost condamnată și de înaltul reprezentant pentru afaceri externe al UE. „Este păcat că domnul Lavrov, care a fost cândva un diplomat respectat, merge pe această cale care îl discreditează din punct de vedere intelectual”, a declarat Josep Borrell într-o conferinţă de presă, la Bruxelles, alături de prim-ministrul moldovean, Natalia Gavriliţa.

Urmărește-ne pe Google News