Moldova trebuie să renunţe la Transnistria pentru a intra în UE! Motivul pentru care politologii cred că Basarabia nu se poate integra în structurile occidentale

Nu şi-a negociat bine independenţa

“Înainte de declararea independenţei Republicii Moldova (27 august 1991), am făcut parte dintr-o delegaţie condusă de fostul premier Petre Roman, care a fost în vizită la Chişinău. Moldovenii urmau să meargă la Moscova pentru a negocia independenţa. Le-am spus să renunţe la Transnistria şi să ceară frontierele istorice, cu Bucovina de nord şi sudul Basarabiei până la mare. Din păcate, nu au negociat aşa cum i-am sfătuit noi, iar rezultatele se văd acum”, ne-a spus diplomatul Caius Traian Dragomir, fost ambasador al României la Paris şi la Atena.
“Chişinăul va trebui să îşi gândească viitorul european fără Transnistria, pentru că este greu de imaginat că trupele ruseşti se vor retrage vreodată de acolo. Nistrul este perceput de Moscova ca frontieră de război şi va rămâne aşa de-aici încolo”, a spus Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române.
Dan Dungaciu arată însă că nici Federaţiei Ruse nu îi va fi uşor să anexeze Transnistria, deoarece asta ar însemna să cucerească mai întâi tot sud-estul Ucrainei, până la Delta Dunării, şi să lase Kievul fără ieşire la mare.
Între timp, Ucraina a închis graniţele sale cu regiunea separatistă şi nu mai dă voie trenurilor care aduceau alimente şi combustibil din Rusia să mai treacă înspre Transnistria. Nu se ştie ce va rezulta din această înfometare a Armatei a XIV-a…

Recomandări

Primul tren nou cumpărat de România în ultimii 20 de ani s-a stricat a doua zi după inaugurare

Populaţia majoritară din stânga Nistrului este românească

Republica Moldova este un stat cu ieşire la Dunăre pe o fâşie de 340 de metri la extremitatea sa sudică, dar fără ieşire directă la Marea Neagră. Republica Moldova şi-a declarat independenţa pe 27 august 1991, cu patru luni înaintea dezmembrării Uniunii Sovietice.
Începând cu anul 1990, o porţiune a teritoriului Moldovei situată pe malul estic al râului Nistru este sub controlul de facto al regimului separatist transnistrean, sprijinit de celebra Armată a XIV-a, instalată aici pentru a apăra flancul sud-vestic al fostei URSS de posibile atacuri ale NATO.
Conform ultimului recensământ, 32% din populaţia Transnistriei este formată din româno-moldoveni, 30% sunt ruşi, iar 28% sunt ucraineni. Restul de 10% au alte naţionalităţi. În caz de referendum pentru alipirea la Rusia, este foarte puţin probabil să se înregistreze rezultate corecte în favoarea Moscovei.

«Oceacul de peste Nistru» a fost revendicat şi de Mihai Viteazul

Transnistria a făcut parte, la începutul Evului Mediu, din ţara Bolohovenilor – vlohi fiind denumirea dată românilor de slavii vechi.
În anul 1600, Mihai Viteazul, în plină glorie, a cerut în tratativele purtate cu regele Sigismund al III-lea al Poloniei să i se recunoască stăpânirea “Oceacului de peste Nistru”.

Recomandări

Vladimir Putin, primul discurs după ce Ucraina a folosit rachete ATACMS ca să lovească Rusia. Avertisment pentru Occident: „Întotdeauna va exista un răspuns”

Ruşii au început să facă exerciţii militare în zonă

Trupe militare ale Rusiei au efectuat vineri după- amiază exerciţii militare în Transnistria. Colonelul Oleg Koscetkov, purtătorul de cuvânt al Districtului Militar de Vest al Rusiei, a declarat că aceste manevre au ca scop să antreneze trupele în vederea unui eventual atac inamic, fiind efectuate în contextul în care preşedintele moldovean Nicolae Timofti şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la o eventuală repetare a scenariului din Crimeea în Republica Moldova.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro