Chemată la comisia parlamentară, trebuie să se prezinte. Cu documente, cu subalterni, cu tot ce i se cere. Asta-i legea, asta-i Constituţia. Valabile pentru toţi cetăţenii, chiar şi pentru ea, posesoare de diplomă de jurist.
Dacă se ştie nevinovată şi e convinsă că n-a abuzat de banul public, iar raportul comisiei va fi tendenţios, îl va putea contesta. Nu în mahala, ci tot pe calea legii.
Ifosele ministresei nu-s unicat. Asistăm adesea, uluiţi, la o ridiculizare a autorităţilor statului de către personaje ce se cred mai cu moţ. Acum câţiva ani, un ministru al armatei interzisese subordonaţilor să se prezinte la Parchetul General, în ancheta privind Decembrie 1989. Un samsar imobiliar se răţoia că n-are timp de Fisc.
Nişte moftangii din fotbal, cercetaţi, inculpaţi sau martori în dosare de corupţie, au lăsat procurori şi judecători, luaţi drept nişte momâi cu învestitură, cu ochii în soare, ei ducându-se să vadă nişte meciuri peste hotare. Exemple gârlă.
Crede cineva că un funcţionar dintr-o firmă privată şi-ar permite, invitat cu îndreptăţire de patron, să-l sictirească?! Aşa ceva e posibil doar în sfera instituţiilor bicisnice ale statului.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro