Magistraţii au decis cu unanimitate de voturi că admit excepţia de neconstituţionalitate şi ”constată că dispoziţiile art 246 alin. 1 din Codul penal din 1969 şi ale art. 297 alin. 1 din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma ‘îndeplineşte în mod defectuos’ din cuprinsul acestora se înţelege ‘îndeplineşte prin încălcarea legii’ ”, se arată într-un comunicat dat publicităţii de CCR.
Totodată, magistraţii au respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată şi au constat că articolul 13 din legea nr. 79/2000 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Articolul articolul 297 din Codul Penal prevede că ”fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Articolul 13(2) din Legea nr.78/2000 menţionează că ”în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.
CCR decide, miercuri, în legătură cu dezincriminarea abuzului în serviciu, subiectul stârnind reacţii pro şi contra, de la cele 800 de dosare DNA care ar rămâne fără obiect. UNJR o acuză pe Laura Codruţa Kovesi că face presiuni asupra CCR înainte de hotărâre.
Pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri există 8 sesizări de neconstituţionalitate legate de articolul 297 din Codul Penal şi articolul 13(2) din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, printre semnatarii sesizărilor fiind fosta şefă DIICOT, Alina Bica, Nicuşor Constantinescu şi Gheorghe Bunea Stancu, scrie Mediafax.
Articolul articolul 297 din Codul Penal prevede că ”fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Un alt articol contestat este 13(2) din Legea nr.78/2000 care menţionează că ”în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.
Adrian Simion precizează în sesizarea sa că dispoziţiile din articol „sunt imprecis redactate şi neclare, deoarece legiuitorul nu menţionează dacă folosul necuvenit trebuie să fie unul material sau ideal, dacă obţinerea acestui folos este rodul voinţei infractorului ori poate fi şi întâmplător, dacă în cazul în care o altă persoană este beneficiarul acestui folos între el şi funcţionar trebuie sau nu să existe o legătură”.
Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale spunea într-un interviu televizat, la începutul lunii mai, că în Europa doar 12 ţări mai sancţionează în Europa cu închisoare abuzul în serviciu.
Laura Codruţa Kovesi: Dacă va fi dezincriminată, nu vom mai putea efectua investigaţii
Procurorul şef al DNA spunea că în condiţiile în care Curtea Constituţională a României va decide dezincriminarea abuzului în serviciu, funcţionarii îşi vor îndeplini atribuţiile după ureche şi nu după lege, precizând că cetăţenii sunt cei care trebuie să îşi facă griji.
Ce personaje ar scăpa de dosare
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro