Moment important pentru ideea că există și „România cu buni profesioniști”. Fabrica de tehnologie și talent de lângă Podul Constanța, cel care stă să cadă

„Avem o generație de profesioniști dedicați ai post-producției. Însă nu avem infrastructura legislativă pentru a fi competitivi”. Asta crede Cristian Nicolescu, coproducătorului român al filmului bosniac premiat de Academia Europeană de Film.

„Quo Vadis, Aida?” a câștigat la trei categorii: pentru cea mai bună actriță în rol principal, cea mai bună regie, dar și marele premiu pentru film european. 

Filmul a trecut prin studiourile de post-producție Avanpost Media de lângă Podul Constanța, unde, în fostele hale ale unei fabrici de becuri, Cristian Nicolescu de la Digital Cube a amenajat un complex de studiouri de montaj, imagine și sunet, împreună cu compozitorul de muzică de film Marius Leftărache și Vlad Rădulescu. 

Acolo se lucrează tot ce ține de post-procesare de sunet și imagine, iar studiourile sunt de fapt un hub pentru mai multe companii și liber profesioniști din industria cinematografică din România. Între timp, Nicolescu lucrează la alte proiecte, în străinătate.

Recomandări

Rezultate prezidenţiale Republica Moldova – Turul doi. Câte voturi au obținut Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo

Printre cele mai recente proiecte de la Avanpost Media se numără și producții precum „România sălbatică”, „Intregalde” și „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”.

Vă amintiți când nu se auzea sonorul în filmele românești?

Pe coproducătorul român Cristian Nicolescu, ziua de după gala în format hibrid l-a prins pe străzile unei metropole occidentale, scriind un mesaj, numai optimist nu, despre cum „scăparea profesioniștilor locali este piața liberă de muncă din Europa și vizele pentru cei talentați în așteptarea unui cadru propice de dezvoltare în România”.

Zece companii de producție de pe două continente s-au implicat în producția filmului care surprinde prin ochii unei supraviețuitoare tragedia umană insurmontabilă de la Srebrenița. 

Printre acestea se numără și Digital Cube, care a sprijinit producția nu doar prin câștigarea unei finanțări de aproape 400.00 de euro în concursul de proiecte al CNC, dar și prin talentul unor oameni din zona tehnică și artistică de post-producție, așa cum povestea în primăvară cofondatorul Digital Cube, Cristian Nicolescu.  

Recomandări

Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile

„În țara asta există oameni specializați și talent pentru a lucra la cel mai înalt nivel”, a spus el, încă de acum câteva luni.

A fost confirmat la Berlin, într-un mod strălucitor.

Sâmbătă, regizoarea bosniacă Jasmila Žbanić a sărbătorit de pe o canapea roșie câștigarea marelui premiu al filmului european, alături de producătorul principal „Quo Vadis, Aida”, soțul ei Damir Ibrahimović. 

În post-producția despre care vorbește monteorul și producătorul român intră totalitatea acțiunilor de montaj, sunet, muzică, efecte vizuale și colorizare, adică tot ce șlefuiește materialul filmat brut înainte de a ajunge pe ecrane. Asta e definiția propusă de Asociația Profesioniștilor din Post Producția de Film din România, al cărui vicepreședinte este chiar Nicolescu. Ei speră ca aceste cuvinte să ajungă într-o zi în legea cinematografiei din România, când legislația va fi modernizată. 

Recomandări

Regele Felipe și regina Letizia, sub o ploaie de noroi și obiecte aruncate de mulțimea furioasă, lângă Valencia: „Asasinilor! Asasinilor!”

„Suntem printre puținii din lume care nu avem sprijin predictibil”

Într-un mesaj la întrebările redacției, omul de film a vorbit despre talentul tehnicienilor români de talie internațională care lucrează la asemenea pelicule, dar și despre infrastructura legislativă care gonește producție cinematografică din România.

„Avem o generație de profesioniști de talie internațională, precum coloristul Claudiu Doaga sau compozitorul Marius Leftarache și inginerul de sunet Florin Tăbăcaru, ori profesioniștii dedicați post-producției precum Carmen Rizac și Sebastian Plamadeala, cu care am lucrat zi de zi peste 10 ani”, a ținut Nicolescu să numească câteva dintre numele colegilor săi. 

„Însă ceea ce nu avem este infrastructura legislativă necesară pentru a fi competitivi internațional, pentru că lipsesc ajutoarele de stat pe care colegii din alte țări le primesc”.

Suntem la acest moment singurii europeni și printre puținii din lume care nu avem un sprijin predictibil.

Cristian Nicolescu:

„Devine aproape imposibil a mai profesa în țara noastră”

Legea care ghidează cinematografia românească a suferit o actualizare minoră în urmă cu câțiva ani, dar rămâne în mare parte în forma promulgată în 2005, în ciuda dezvoltării neechivoce a industriei de film. Și Centrul Național al Cinematografiei (CNC) a propus, în 2018, un proiect de modificare a legislației de bază a industriei filmului din România.

Nicolescu transmite că „devine aproape imposibil, momentan, a mai profesa în țara noastră în acest domeniu, iar asta din cauza acestui cadru nesigur creat de mediul local de afaceri și de autorități în care niciun profesionist internațional nu poate să aibă încredere”. 

Producătorul român spune că a fost forțat în ultima vreme să lucreze mai ales în afara țării, ziua de după marele premiu al filmului european câștigat de „Quo Vadis, Aida?” l-a prins pe Nicolescu la Londra, de unde a conversat cu ziarul. 

E de părere că amenințarea cadrului legislativ nesigur îi determină pe profesioniștii internaționali din lumea filmului să extindă sentimentul de neîncredere și asupra profesioniștilor locali, iar asta se întâmplă „mai ales în zona de producție de film străin cu participare românească și a coproducțiilor internaționale”.

Industria cinematografică este o resursă și avem de ales în a le da acestor oameni încrederea să construiască sau nu. Ei au făcut demonstrații constante legate de valoarea și capacitatea lor. Acum e rândul autorităților să aleagă cum răspund acestor reușite.

Cristian Nicolescu, monteur și producător:

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro