”Strajerii” ruinelor din centrul vechi al Capitalei sunt singurii care mai amintesc de Micul Paris de altadata. Acesti monstri din piatra vechi de sute de ani se incapataneaza sa lupte cu timpul, indiferent de starea batranelor constructii.
Capetele leilor infricosatori ies parca din zidurile Bibliotecii Nationale, iar cand privesti vulturul aflat pe acoperisul Casei Centrale a Armatei parca te temi ca s-ar putea rupe cladirea sub greutatea lui. Destul de putini mai observam insa aceste minuni ale arhitecturii clasiciste.
Cei mai impresionati de ele sunt varstnicii, care le stiu dinainte ca timpul sa-si puna amprenta pe ele. Doamna Elena are 85 de ani si de fiecare data cand trece prin fata Bibliotecii Nationale isi aminteste de anii studentiei. ”Aveam cam 20 de ani si veneam aici ca sa invat pentru cursuri.
Tin minte ca eram fascinata de formele care ieseau parca din peretii cladirii. Si acum, dupa 60 de ani, mi se par la fel”, a marturisit femeia. Mariei (45 ani) insa, imaginea celor opt vulturi care strajuiesc cladirea Cercului Militar nu ii rascoleste amintiri, ci ii inspira putere si siguranta.
Au si o latura functionala
Statuile si altoreliefurile sunt specifice stilurilor arhitecturale gotic, renascentist sau clasicist si, pe langa latura estetica, au si o latura functionala. Garguiele sunt statui in forma de dragoni cu rol de jgheab, iar pinaclurilesunt statui care se pun pe stalpii de rezistenta ai cladirii pentru a o stabiliza.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro