„Monstrii” din casa

Aurora Stanescu, un pasionat biolog al Muzeului de Istorie Naturala „Grigore Antipa” Bucuresti, a avut curiozitatea de a numara in diverse locuinte, din mai multe parti ale tarii, vietuitoarele ce-si fac veacul alaturi de om si de a le poza. La tara a gasit greieri si gandaci de tot felul, iar in Bucuresti, in parchetul unui cetatean de pe str. Popa Nan, termite!
Paianjeni, muste, fluturi, gandaci de bucatarie, greieri, plosnite, acarieni si gargarite sunt numai cateva vietuitoare pe care le-a gasit Aurora Stanescu in casele romanilor. Purecii si paduchii, in secolul tehnologiei, la noi sunt inca prezenti. „Vietuitoarele” cele mai des intalnite in casele noastre pot fi „admirate” in expozitia „”Chiriasii” casei mele”, care s-a deschis miercuri la Muzeul „Grigore Antipa” Bucuresti, intre 10.00 si 17.00 (luni inchis). Un bilet costa 15.000 lei – adulti, 10.000 lei – copii. „Pentru ca am descoperit cate o minigradina zoologica in fiecare casa, am decis sa aratam ce am gasit, in cadrul unei expozitii. Oamenii trebuie sa invete de ce sa se teama si cum sa se protejeze. Fiecare incapere a casei are „locatarii” ei”, ne-a declarat Aurora Stanescu.
In dormitor
Plosnite. Cu cat casele sunt mai saracacioase, cu atat sansele de a dormi intr-un pat cu plosnite sunt mai mari. Aurora Stanescu ne sfatuieste ca oricat de obositi am fi, in drumetiile noastre prin tara sa evitam sa ne bagam in patul altora, putand fi „devorati” de plosnite (Cimex lectularius linnaeus). In cazul unui miros suspect – semn al unei invazii de plosnite -, ar fi bine sa ne vedem de drum, ele fiind greu de observat cu ochiul liber, actionand numai noaptea. La aprinderea becului se ascund intre crapaturile mobilierului. Plosnitele (foto 1) au corpul latit, roscat si lasa pe piele mici cicatrice si dau o puternica senzatie de mancarime. Se poate scapa de ele doar dand foc mobilierului.
Acarieni. Nu-i vedem, dar pernele, saltelele, covoarele si tapiteriile noastre sunt pline de acarieni de praf (Dermatophagoides pteronyssinus). Acarianul (foto 2) se hraneste cu deshuamatiile pielii. Pentru cei mai multi dintre noi nu reprezinta o amenintare, insa la persoanele sensibile pot favoriza aparitia astmului.
In debara
Gargarita fasolei. Oricat am verifica fasolea in momentul in care o cumparam de la piata, tot nu putem depista gargarita (foto 3) -Acanthoscelides obsoletus Say -, spune Stanescu. Dupa doua luni de stat in debara, pe boabe apar niste insecte de 4-5 mm, dar nu trebuie sa ne speriem de ele. Celebra „fasole saltareata” mexicana sare datorita unor insecte ce-si fac veacul in mijlocul boabelor.
In Bucatarie
Gandacii de bucatarie. Insectele care determina adevarata fobie fata de gandaci sunt cunoscutii gandaci de bucatarie (foto 4). „Lumea trebuie sa stie ca, de fapt, acestia nu sunt gandaci, pentru ca nu apartin ordinului Coleoptere, ci ordinului Blattoidea, Fam. Blattidae. E mai mult o diferenta sesizata de specialisti, nu conteaza pentru oamenii simpli”, spune Stanescu. Aceste insecte contamineza alimentele cu excrementele lor si produc un miros neplacut. Transmit un numar mare de virusi, bacterii, ciuperci si chisturi de protozoare parazite. Entomologii, dar si persoanele care nu sunt de specialitate ii considera ca cei mai rai daunatori aflati in case. Ciclul de viata incepe cand femela matura produce o ooteca, plasata in locuri ferite.
Muste, viespi. Orice produs de patiserie uitat pe masa din bucatarie, un ciorchine de strugure sau alte fructe, atrag rapid viespi (foto 5). Acestea isi construiesc adaposturi deasupra geamurilor apartamentelor, iar la case, in poduri. Mustele, cu precadere Lucillia sericata (foto 6), sunt atrase de resturile alimentare si de carnea stricata. Orice produs pe care s-a asezat o musca risca sa fie infestat cu cele mai teribile boli pentru om.
In Camera de zi
Paianjenul mare de casa. Cu un corp de pana la 20 mm si cu picioare de 4 centimetri, „Tegenaria gigantea Chamberlin et Ivie” (foto 7) este spaima arahnofobilor. Cel mai frecvent este intalnit in debarale, magazii, pivnite si biblioteci. El tese o panza orizontala, asemenea unui hamac, prin unghere, la colturi, intre diverse obiecte. Panzele, in timp, ajung foarte mari si, adunand praf, sunt abandonate de paianjen, ajungand sa atarne zdrentuite, cu un aspect murdar si sinistru. Culmea, acestia ne sunt de folos in casa, vanand gandaci de bucatarie, tantari si muste. Muscatura lui e dureroasa, dar nepericuloasa pentru om.
Carii. Sunt intalniti mai ales la casele vechi. Biologul bucurestean ne-a mai spus ca in mediile traditionale de carii (Anobium sp.) se leaga adevarate legende. Carii (foto 8) poarta numele de „ceasornicele mortului”, din cauza ca adultii din aceasta specie ciocanesc cu capul in galeriile din lemn, provocand sunete asemanatoare cu tic-tac-ul unui ceas. „Se zice ca celui care aude carii in lemn, i-a sunat ceasul”, sustine Stanescu. Aceste sunete sunt de fapt semnale care servesc la apropierea si intalnirea celor doua sexe.
Termite. Greu de crezut, dar in Romania traiesc temutele termite (foto 9). Acestea au fost gasite in mai multe regiuni din Moldova, Dobrogea, tinuturile nisipoase din sudul tarii si chiar in Bucuresti, pe str. Popa Nan, unde un locatar a constatat ca parchetul dintr-o camera avea un aspect neobisnuit. Era vorba despre o termita specifica zonei temperate, Reticulitermes lucifugus, iar ca sa scape de invazie, bucuresteanul si-a scos si ars parchetul.
Termitele au o asemenea putere incat pot distruge traverse de cale ferata, grinzi si icoane de lemn. Ele sunt ajutate de o digestie speciala, descompunand celuloza in compusi simpli, asimilabili, cu ajutorul unei faune bacteriene intestinale neobisnuite. Sunt sensibile la insecticide si la antibioticele din categoria penicilinelor care, distrugandu-le fauna bacteriana din intestin, le condamna la moarte prin infometare.
In Baie
Paianjenul cu picioare lungi. In apartamentele bucurestene este intalnit mai ales sub chiuveta din baie si la colturile tavanului (foto 10). Corpul atinge 10 mm in lungime, iar picioarele sunt de circa 6 ori mai lungi. Paianjenul cu picioare lungi (Pholcus phalangioides) isi construieste plasa cu structura neregulata intr-un colt sau atarnand de tavan, si asteapta prada (muste, tantari, molii) stand pe plasa, atarnat cu capul in jos.
Urechelnita. Conform credintelor populare, aceasta insecta iese din ascunzisuri noaptea cand, in timpul somnului, patrunde in urechea omului provocand surditate. Urechelnitele (Forficula auricularia) sunt insa inofensive si ajung in urechi doar accidental, spun specialistii. Ele au fost gasite in mai multe bai, traiul fiindu-le asigurat de mizerie, umiditate si intuneric, precum si de protectia unor obiecte de mari dimensiuni (masini de spalat). In mediul lor natural, urechelnitele (foto 11) traiesc pe sub pietre, pe trunchiurile si crengile arborilor si arbustilor, hranindu-se noaptea cu substante organice animale si vegetale.

Urmărește-ne pe Google News