ComenteazăTimișoara, 18 decembrie 1989…
Revoluția din Timișoara a izbucnit în 16 decembrie 1989. Ceaușescu credea că va putea ține lucrurile sub control, așa că a ordonat folosirea armelor. Ciocnirile dintre populația orașului, cu mâinile goale, și forțele de represiune ale regimului dictatorial, cu muniție de război, s-au soldat cu 40 de morți, în 17 decembrie. Pentru a ascunde masacrul, cadavrele au fost luate din morga orașului și transportate cu o mașină frigorifică la crematoriul Cenușa din București, unde au fost incinerate. Cenușa lor a fost transportată în Popești-Leordeni și aruncată într-o gură de canal. Motivul acestui dute-vino cu decedați este greu de înțeles acum, pare să țină mai mult de patologic. Oricum, gura de canal a dispărut, iar pe locul ei se află acum un monumet al eroilor martiri ai Revoluției.
Unul dintre revoluționarii care ar fi putut avea numele menționat pe acest monument a vizitat troița în compania unui camarad.
”Fiecare a luat bătaie în alt stil, eu am fost lovit cu patul puștii până mi-au intrat coastele în plămâni”
”În 16 decembrie, eu eram în Timișoara, mă pregăteam să fug din România, prin Serbia. Când am văzut mulțimea dezlănțuită mi-am dat sema că urmează să se întâmple ceva în România și am reușit să ies din oraș, să revin în București. Aici, pe 21 decembrie, am participat la construirea uneia dintre baricadele de pe Magheru. Am fost împușcat în genunchiul drept, arestat imediat și dus la Fortul 13 Jilava. Nu mi s-a spus pentru ce sunt arestat. Eram 50 într-o celulă. Fiecare a luat bătaie în alt stil, eu am fost lovit cu patul puștii până mi-au intrat coastele în plămâni. În data de 22 decembrie, seara, un milițian ne-a spus să ieșim în curte. Mi-am zis: gata, acum mă împușcă! Mare mi-a fost mirarea când am constatat că ne eliberează cu adevărat! Cei valizi au plecat în camioanele penitenciarelor, noi, cei răniți, am fost duși cu salvările la Spitalul de Urgență. Am stat acolo 30 de zile, eram zobit. Abia la spital am aflat ce s-a întâmplat: Ceaușescu fugise. Altfel, și cenușa mea ar fi ajuns în acest loc… Aici trebuia să ajung și eu”, spune Gheorghe Mihai Ceasâru, 58 de ani, bucureștean din naștere, dar mutat în Brașov de mai mulți ani, cu familia. Oficial, el are titlul de ”luptător rănit și reținut” și este foarte mândru că a apărut cândva în Libertatea, primul ziar liber al Revoluției.
Gheorghe Mihai Ceasâru
A luat amendă pe RATB deși are gratuitate
Între timp, colegul său, Romeo Rainea, 64 de ani, se plânge de un necaz care i s-a întâmplat pe 1 noiembrie 2017: a primit decizia definitivă și irevocabilă de pierdere a procesului cu RATB. ”Domnule, nu am primit teren, pentru că nu se găsește pentru noi, nu mai avem dreptul la 12 zile de tratament balnear pe an, că nu mai sunt bani, ne-au verificat de cinci ori dacă am fost sau nu revoluționari… În fine, ne bucuram și noi de gratuitate pe mijloacele de transport, dar nici acolo nu ne lasă în pace”.
Romeo Rainea
Pe legitimațiile de revoluționar scrie că posesorul are gratuitate pe CFR, Metrorex și RATB. Regia de Transport București le-a emis revoluționarilor și un card de transport gratuit nominal care se înnoiește la fiecare patru ani. Ei, bine, pe linia 102 din București, Rainea a fost prins de controlori că nu a validat cardul (!), în anul 2014. A refuzat să semneze amenda de… 1.500 de lei, maximă, pe rațiunea că este posesor de legitimație de revoluționar și că legea este de partea sa etc. Leapșă! Dacă ai primit o amendă și nu ai contestat-o în decurs de 15 zile lucrătoare, ești bun de plată, indiferent cine ești. Că, ulterior, poți chema în instanță instituția care a încălcat o lege, este altceva. Șansele de recuperare a banilor sunt însă foarte mici.
Stânga, revoluționarul Gheorghe Mihai Ceasâru împreună cu Regele Mihai, în 1992; dreapta: revoluționarul Romeo Rainea a primit amendă RATB, în 2014, chiar dacă are gratuitate pe transporturi
Refuză să își ridice soția de la morgă pentru a lămuri ofial cauza decesului
Gheorghe Mihai Ceasâru se aprinde și el! Are o poveste și mai, să zicem, îndârjită. Soția lui, decedată cu o lună în urmă, se află la Serviciul Medico-Legal Brașov, iar Ceasâru refuză să o ridice de acolo!
”Să vă spun de ce: în luna iunie soția mea a fost internată în Spitalul Județean din cauza uneo come diabetice. După două luni a decedat, iar autopsia spune că nu diabetul a fopst cauza decesului ci opneumonie, adică u virus, și un alt virus despre care se spune că este necunoscut, care a atacat sistemul nervos central. M-am interesat despre ce este vorba și am aflat că este infecție intraspitalicească. Nu o scot de la morgă până nu se face o verificare în Sputalul Județean Brașov, pe această temă”, ne-a spus Mihai Ceasâru. Fata lui, în vârstă de 11 ani, încă nu a aflat despre decesul mamei sale, Mihai nu știe cum să îi spună. Totdată, este hotărât să nu renunțe la îndârjirea sa privind trupul neînsuflețit al soției.
Romeo Rainea: ”Domnule, mai suntem câțiva revoluționari adevărați, restul au cam murit, mor prea mulți, prea repede, iar de noi, cei rămași, parcă își bat joc din ce în ce mai rău. În scurt timp nu va mai ști nimeni nimic despre lupta noastră, despre jertfa eroilor, în timp ce lucrurile merg din rău în mai rău din cauza marilor profitori. Și este păcat…”