De la primele ore ale dimineţii, preoţii au ţinut mai multe slujbe de pomenire în memoria marelui poet al românilor, Mihai Eminescu. De la elevi până la bunici şi străbunici, toţi au ţinut să vină la mormântului poetului pentru a aprinde o lumânare sau pentru a depune o floare. Astfel, locul în care Eminescu îţi doarme somnul de veci era acoperit de un munte de coroane şi buchete de flori, depuse de autorităţi, oameni politici, dar şi de oameni simpli. După ultima slujbă pe care preoţii au ţinut-o la mormânt, reprezentanţii bisericii au împărţit pelerinilor bucăţi de cozonac şi vin fiert.
Mihai Eminovici s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani, fiind al şaptelea copil al caminarului Gheorghe Eminovici şi al Ralucăi. A debutat la data de 12.01.1866, cu poezia „La mormântul lui Aron Pumnul”, apărută în broşura „Lăcrămioarele învăţăceilor gimnagiaşti”. Însă, adevăratul său debut literar are loc când revista Familia îi publică poezia „De-aş avea”, semnată Mihai Eminescu. A avut o carieră fulminantă , devenind un mare poet romantic, cu siguranţă cel mai de seamă pe care l-a dat literatura română. Eminescu a murit pe 15 iunie 1889, în Casa de sănătate a medicului Alexandru Şuţu, de pe strada Plantelor din Bucureşti. Oficial, cauza morţii a fost sifilisul, maladie de care poetul ar fi suferit în ultimii săi șase ani de viaţă.
foto: Gabriel Pătruţ
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro