ComenteazăCei care-şi îngroapă morţii trebuie să respecte noi reguli. Cel puţin dacă e să ne luăm după lege. Numai că înainte de a o vota, parlamentarii nu au lămurit diferite articole, aşa că nu se ştie exact ce e obligatoriu şi ce nu. Astfel, în actul normativ se stipulează faptul că “transportul persoanelor decedate în vederea înhumării în aceeaşi sau în altă localitate se face în sicrie cu capac, cu autovehicule special amenajate în acest scop, care respectă prevederile normelor sanitare şi antiepidemice, deşi în alt paragraf scrie că înmormântarea religioasă poate avea loc cu respectarea canoanelor, a obiceiurilor locului, a tradiţiilor şi a regulamentelor cultului respectiv.
Mortul, în capelă sau acasă
Aşadar, nu se ştie sigur dacă respectăm cerinţele UE sau dacă înmormântarea poate fi făcută şi tradiţional.
Un alt aspect neclar este acela legat de locul în care poate fi depusă persoana decedată: acasă sau la o capelă, ţinând cont de faptul că, la articolul 8 al prezentei legi, se arată că proprietarul cimitirului trebuie să asigure atât sala de ceremonii funerare, cât şi spaţiul tehnic cu o temperatură de până la 15° C, premergător ceremoniei funerare, numai că alte precizări nu mai există.
Aceeaşi lege arată că administratorul cimitirului poate retrage dreptul de folosinţă a locurilor de înhumare, după o notificare prealabilă în scris, dacă titularul, pe o perioadă mai mare de doi ani, părăseşte sau menţine într- o stare de neîngrijire locurile de înhumare şi lucrările funerare, dar şi în caz de neplată în condiţiile prevăzute de contractul încheiat între cele două părţi. Cert este că, de la publicarea legii în Monitorul Oficial şi până în prezent, au existat numeroase critici pe marginea acesteia, inclusiv Sfântul Sinod solicitând recent Guvernului şi Parlamentului României să amâne intrarea în vigoare a acestei legi până la reglementarea corespunzătoare a mai multor aspecte.
Bucureştiul, gazda unei întâlniri inedite
Primăria Capitalei a anunţat că Bucureştiul va găzdui în 2015 întâlnirea anuală a Asociaţiei Cimitirelor Semnificative (ASCE) din Europa, ce reuneşte 179 de lăcaşe din 22 de ţări, printre care şi Cimitirul Bellu. Reprezentanţi ai Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane din Bucureşti au participat săptămâna trecută, de joi până sâmbătă, la întâlnirea anuală a ASCE, care s-a desfăşurat la Barcelona şi a reunit peste o sută de istorici, arhitecţi, profesori, precum şi reprezentanţi ai administraţiilor locale din oraşele membre. Preşedintele ASCE, Lidija Pliberšek, a apreciat eforturile pe care Bucureştiul le face pentru promovarea muzeului Bellu şi a anunţat că a ales acest oraş pentru întâlnirea anuală din 2015.