În Statele Unite, an de an hârciogul Phil este scos din vizuină în care stă 364 de zile, iar dacă rămâne mai multă vreme alături de miile de oameni veniţi să îl privească, atunci primăvara se apropie. Dacă însă se sperie şi se întoarce în bârlog, se zice că iarna se va prelungi cu încă şase săptămâni.
Tradiţia este respectată cu sfinţenie an de an şi a intrat deja în folclorul american. Obiceiul a fost însă adus de imigranţii nemţi care au populat zona actualului stat american Pennsylvania, undeva la începutul anilor 1700.
Puțini știu însă că o versiune a acestei superstiții există și în România şi nu a fost preluată în epoca modernă, ci datează de secole. Doar că vorbim de un animal ce are o cu totul altă anvergură: ursul.
Mai exact, 2 februarie reprezintă pentru românii ortodocși Stretenia sau Întâmpinarea Domnului, marcând 40 de zile de la Crăciun. Tradiţia populară spune că în această zi, cunoscută ca Ziua Ursului, este momentul în care anotimpul rece se confruntă cu cel cald, iar oamenii considerau că acest lucru este influenţat de comportamentul ursului.
Astfel, dacă azi ursul iese din bârlog și intră repede înapoi, ne puteam aştepta la încă o lună şi jumătate de frig şi ninsori. Nu a fost însă cazul, căci în pădurile Braşovului, spre exemplu, „Moş Martin” a ieşit la o adevărată plimbare, ceea ce în tradiţie înseamnă apropierea primăverii. Odinioară, bătrânii chiar obişnuiau ca în funcţie de acest „verdict” să îşi facă planurile pentru semănăturile de primăvară. Pentru a-l îmbuna, oamenii obişnuiau chiar să îl ademenească afară cu bucăţi de carne sau miere de albine.
Specialiştii spun că există şi un motiv ştiinţific pentru care urşii încep să iasă din hibernare în această perioadă, iar acest lucru poate însemna exact contrariul teoriei bătrânilor.
„Există trei factori pentru care ursul poate ieşi din bârlog după o bună perioadă de odihnă: temperatura, stratul de zăpadă şi foamea. Iarna aceasta frigul şi primele zăpezi au venit în a doua jumătate a lunii noiembrie. De atunci sunt aproape trei luni. În ultimele zile temperaturile au fost destul de ridicate, iar stratul de zăpadă nu mai este atât de mare, pe alocuri începând chiar să se topească. Mai mult, în cele trei luni scurse, e normal să li se facă foame, în consecinţă să iasă pentru a-şi căuta hrană”, ne-a explicat Cosmin Didă, reprezentant al Regiei Publice Locale a Pădurilor Kronstadt.
În aceste condiţii, rămâne de văzut dacă într-adevăr ursul aduce primăvara sau, din contră, primăvara îl scoate pe animal din bârlog.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro