Oficial MApN: Moscova a atins capacitatea de a controla militar două treimi din bazinul Mării Negre

*** Foto cover: Fortele Navale Romane

Acțiunile Rusiei împotriva navelor și avioanelor NATO din Marea Neagră s-au intensificat, a mai spus secretarul de stat.  În acest context, securitatea din zona Mării Negre va fi tema principală a României la summitul NATO de la Bruxelles, din perioada 11-12 iulie.

Nu au fost făcute publice solicitările concrete, dar analiștii militari discută despre o prezență mai numeroasă a forțelor NATO în Marea Neagră, precum și despre un mecanism clar de combatere a agresiunilor rusești.

Specialiști de la Universitatea Harvard, de la Universitatea Națională de Informații din Statele Unite ale Americii și din alte organisme internaționale, precum și din instituții publice din România s-au reunit pentru a discuta despre ce este de făcut pentru a întări securitatea la Marea Neagră, o zonă în care se ciocnesc interesele marilor puteri. Rusia controlează regiunea, au spus oficialii care au ținut discursuri în deschiderea conferinței.

”Rusia a arătat că duce o politică regională din ce în ce mai agresivă, transformând flota de la Marea Neagră într-un mijloc puternic de descurajare a politicii regionale a NATO, iar forțele navale, într-o platformă de proiectare a forței. În acest context, statele NATO de pe flancul estic au devenit mai expuse în fața capabilităților militare ale Rusiei. (…) Potrivit ultimelor analize, inclusiv cele ale NATO, Moscova a atins capacitatea de a controla militar două treimi din bazinul  Mării Negre, creând o problemă de securitate pentru NATO, o organizație cu mari responsabilități pentru apărare în Europa. Peninsula Crimeea a fost transformată într-o platformă uriașă pentru a interzice accesul vesticilor în regiune, dar și într-o zonă strategică pentru protecția forței în sud-estul Europei, sudul Caucazului, estul Mediteranei, Orientul Mijlociu și nordul Africii”, a declarat secretarul de stat.

Recomandări

Procesul de 9 miliarde de euro dintre foști angajați ai Petrom și Guvernul României, care ar putea secătui bugetul țării

Nicolae Nasta susține că sunt suficiente motive pentru ca regiunea Mării Negre, declarată zonă strategică la summitul din 2016, să primească atenția cuvenită la întâlnirea din iulie a liderilor Alianței.

”Ceea ce este și mai îngrijorător pentru noi este intensificarea acțiunilor rusești periculoase, amenințând navele și avioanele Alianței din Marea Neagră, și lipsa de transparență și predictibilitate în legătură cu activitățile militare”, a mai spus secretarul de stat din Ministerul Apărării.

Navele Rusiei din Crimeea

Cincizeci de participanți și lectori din Azerbaidjan, Belgia, Bulgaria, Georgia, Grecia, Germania, Marea Britanie, Republica Moldova, Serbia, Statele Unite ale Americii, România, Turcia și Ucraina, precum și oficiali de rang înalt ai Uniunii Europene și ai NATO discută timp de cinci zile despre provocările de la Marea Neagră.

”Acum, mai mult ca niciodată, este momentul să ne lărgim orizonturile, pentru că Marea Neagră devenit un loc relevant din punct de vedere al securității. Trebuie să se facă și mai mult pentru oferi o dezvoltare sustenabilă pentru această regiune a lumii, odată cu creșterea importanței regiunii Mării Negre”, a spus generalul de brigadă Cristian Bizadea, adjunctul directorului Serviciului Român de Informații.

Summitul NATO de la Bruxelles se anunță unul care va pune la încercare unitatea Alianței. Președintele american Donald Trump a cerut tuturor membrilor NATO să contribuie la bugetul colectiv cu 2% din PIB, în condițiile în care unele state abia dacă au acum alocări de 1%. În același timp, țările de pe flancul estic, cum ar fi Polonia, vor baze permanente, pentru a descuraja Rusia. La summit s-ar putea decide înființarea unui nou comandament NATO în România, la Timișoara, care să ajute la mobilizarea forțelor rapide.

Recomandări

Haosul urbanistic din România văzut prin ochii unui arhitect român din Franta. Dr. Radu-Petru Racolta: „Fundătura este cel mai grav delict al urbanismului. Toată țara pare așa” I Interviu

„Este vorba de cel puţin 400 de ofiţeri NATO care ar urma să îşi desfăşoare activitatea. Înseamnă o dezvoltare a zonei în care se află, înseamnă că Alianţa recunoaşte capacitatea României să organizeze un comandament. Înseamnă şcoală, grădiniţă, infrastructură, dezvoltare economică. Încercaţi să imaginaţi o bază militară de 400 de ofiţeri, cărora trebuie să li se pună la bază toate facilităţile necesare, dar este prematur”, spunea ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, într-o conferinţă de presă la Timişoara, susținută la jumătatea lunii mai.

Deși există diferențe de opinie, unitatea NATO nu va fi afectată, spunea ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, într-un interviu acordat recent pentru Libertatea.

”În mod evident, există o diferenţă de poziţie între Statele Unite şi ţările UE. În NATO, însă, lucrurile stau cu totul altfel. Este vorba de o alianţă politico-militară, cu o structură foarte importantă de decizie şi de conducere a unor operaţiuni, care are drept scop asigurarea securităţii tuturor statelor membre, şi a statelor europene şi a Statelor Unite, şi a altor participanţi la Tratatul de la Washington. Sigur, sunt nuanţe, există interpretări diferite, dar, din punct de vedere al Alianţei, principiile fundamentale, în special articolul 5, care stă la baza Tratatului de la Washington, acela de a apăra orice ţară care nu face faţă unei agresiuni, rămâne piatra de temelie. Mai mult, vreau să vă spun că şi Administraţia americană, care avea anumite poziţii, a făcut declaraţii foarte ferme în legătură cu respectarea articolului 5 de către SUA, inclusiv cu ocazia vizitei la Washington a preşedintelui Iohannis”, a  arătat Teodor Meleșcanu. 

Citește și:

ANALIZĂ | Ce consecințe economice ar putea suporta România în cazul mutării ambasadei la Ierusalim

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro