Moscova a amenințat miercuri că va lua „măsuri de ripostă” dacă SUA și aliații occidentali îi resping revendicările de securitate, o mișcare care crește tensiunea, într-un moment în care Occidentul se teme că un atac rusesc asupra Ucrainei ar putea fi iminent.
Kremlinul a repetat deja că nu intenționează să invadeze Ucraina, dar aliații NATO arată cu degetul spre forțele masive mobilizate de Rusia în mai multe puncte aproape de granița Ucrainei și spre manevrele militare începute de Moscova în mai multe zone ale țării și nu numai.
Unitățile de infanterie și artilerie din sud-vestul Rusiei au început deja exercițiile cu muniție de război, în vreme ce avioanele din Kaliningrad și Marea Baltică au efectuat repetiții, simulând bombardamente, iar zeci de nave au început și ele să efectueze manevre în Marea Neagră și în Arctica.
Ce urmează la granița Ucrainei este incert. Rusia a cerut Vestului o serie de garanții care au fost din start respinse. Printre acestea, anularea oricărei perspective privind aderarea Ucrainei la NATO și retragerea trupelor și echipamentului Alianței Nord-Atlantice din estul Europei.
Într-o discuție cu parlamentarii de la Moscova, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a spus că el și ceilalți oficiali îl vor consilia pe președintele Vladimir Putin pe tema următorilor pași, după ce vor primi răspunsurile scrise așteptate din partea SUA și a NATO.
„Dacă Vestul își continuă parcursul agresiv, Moscova va lua măsurile necesare de ripostă”, a spus Lavrov. El a indicat totodată că Rusia nu va aștepta la nesfârșit. „Nu vom permite ca propunerile noastre să fie înecate în discuții fără sfârșit”, a completat șeful diplomației de la Moscova.
În același timp, Lavrov a ironizat temerile privind o posibilă invazie în Ucraina, spunând că „colegii din Vest au intrat într-o frenezie militaristă” și că chiar „elita ucraineană este un pic speriată de temerile Occidentului”.
Posibile mișcări ale Rusiei în Cuba, Venezuela şi Nicaragua
Lavrov nu a detaliat care vor fi măsurile de ripostă luate în calcul de Rusia. El a spus însă, printre altele, că Rusia îşi va consolida cooperarea strategică cu Cuba, Venezuela şi Nicaragua în „toate domeniile”.
Cu două săptămâni în urmă, viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, nu a exclus şi nici nu a confirmat o posibilă desfăşurare de „infrastructuri militare ruse” în Cuba şi Venezuela.
NATO a anunțat săptămâna aceasta că își consolidează prezența pe flancul de est al Alianței. Iar SUA au ordonat plasarea în stare de alertă a 8.500 de militari, care ar putea ajunge în estul Europei în cazul în care conflictul va escalada.
Alianța Nord-Atlantică nu se va implica direct într-un eventual conflict, așa cum a subliniat în mai multe rânduri, dar mai multe state membre au început deja să livreze arme și echipament militar Kievului.
Între timp, în ciuda mobilizării masive de la graniță, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a precizat că Rusiei îi mai lipsesc câteva elemente pentru a lansa o ofensivă majoră.
„Numărul lor este încă insuficient pentru o ofensivă la scară largă. Le lipsesc câteva elemente militare cheie și sisteme pentru a lansa o ofensivă complexă”, a adăugat oficialul ucrainean.
Negocieri pe tema conflictului din Donbas
Ultimele declarații de la Moscova și Kiev au venit într-un moment în care consilierii prezidențiali din Rusia, Ucraina, Franța și Germania au sosit la Paris pentru a încerca să reia negocierile ce au scopul de a găsi o încheiere pentru conflictul din Donbas.
Germania şi Franţa au mediat acest conflict din 2014, dar un plan de pace pe care l-au negociat între părţile implicate în estul Ucrainei este de mult blocat.
Rusia a acuzat în mai multe rânduri Ucraina că ar intenționa să preia prin forță militară regiunile separatiste Donețk și Lugansk, un lucru pe care Kievul l-a respins ca neadevărat.
Între timp, un înalt responsabil al Parlamentului rus, Andrei Turciak, a îndemnat miercuri Rusia să livreze arme separatiştilor proruşi.
„Rusia trebuie să acorde sprijinul necesar republicilor populare Lugansk şi Doneţk, livrându-le unele tipuri de arme pentru a întări capacităţile lor defensive”, a declarat Andrei Turciak, prim-vicepreşedintele Consiliului Federaţiei, camera superioară a Parlamentului rus, la televiziunea publică, potrivit Agerpres.
Este neclar ce anume ar putea aduce aceste negocieri.
Ultimele tratative diplomatice purtate de Rusia cu SUA sau NATO, în diferite formate, nu au avut un rezultat palpabil, altul decât că au oferit totuși o șansă diplomației.