Cuprins:

Gorbaciov, care a murit marți, la 91 de ani, a pus capăt Războiului Rece fără vărsare de sânge, dar reformele sale interne au contribuit la slăbirea Uniunii Sovietice până la punctul în care aceasta s-a destrămat, iar mulți ruși nu l-au iertat nici acum pentru asta.

Când și-a stabilit programul de reforme în 1985, intenția lui Gorbaciov fusese să revigoreze economia Rusiei care stagna și să revizuiască procesele politice. Eforturile sale au devenit însă catalizatorul unei serii de evenimente care au pus capăt guvernării comuniste, nu doar în interiorul URSS, ci și în fostele sale state satelit.

„Perestroika” și „glasnost”

Gorbaciov a considerat că Partidului Comunist însuși trebuie reformat pentru ca reformele sale economice să reușească. Astfel, a decis că țara are nevoie de „perestroika”- restructurare, iar instrumentul său pentru a face față acesteia a fost „glasnost” – deschidere.

Gorbaciov a dorit să pună capăt Războiului Rece, negociind cu succes cu președintele american Ronald Reagan abolirea unei întregi clase de arme prin tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare.

De asemenea, a anunțat reduceri unilaterale ale forțelor convenționale sovietice, punând capăt ocupației Afganistanului.

Recomandări

Este victoria Ucrainei un obiectiv asumat al politici externe românești? De ce alegerile prezidențiale sunt mai importante ca oricând

Politica sa de „glasnost” – libertatea de exprimare – a permis însă critici până atunci de neconceput la adresa partidului și a statului.

Destrămarea URSS a început în republicile baltice. Letonia, Lituania și Estonia s-au eliberat de Moscova, declanșând un val care s-a răspândit în Europa și a culminat, la 9 noiembrie 1989, cu căderea Zidului Berlinului, când, în urma demonstrațiilor în masă, cetățenilor Germaniei de Est li sa permis să treacă liber în Berlinul de Vest.

Reacția lui Gorbaciov nu a fost să trimită tancuri – reacția tradițională sovietică – ci să anunțe că reunificarea Germaniei a fost o chestiune internă, amintește BBC.

Apreciat în străinătate, detestat în Rusia

Deși a fost o personalitate apreciată în democrațiile liberale, fostul lider sovietic a fost insultat și nepopular în Rusia.

Până în ultima zi a vieții sale, Mihail Gorbaciov a trăit într-o realitate dublă – lăudat la Washington, Paris și Londra, dar insultat de un număr mare de ruși care nu au uitat turbulențele pe care le-au declanșat reformele sale, considerând că scăderea ulterioară a nivelului de trai a fost un preț prea mare de plătit pentru democrație, amintește The Guardian într-o analiză despre moșternirea fostului lider al URSS.

Recomandări

Patimile juridice ale Arhiepiscopului Teodosie: Ierarhul a fentat legea penală de două ori, iar acum se pregătește să repete figura a treia oară

Alții, nostalgici ai Uniunii Sovietice, l-au văzut pe Gorbaciov ca fiind distrugătorul imperiului lor și au denunțat politicile de încurajare a naționaliștilor care au promovat cu succes independența în republicile baltice și în alte părți ale fostului bloc sovietic.

Când a candidat la președinția rusă în 1996, Gorbaciov a obținut mai puțin de 5% din voturi.

Într-un sondaj din 2021, peste 70% dintre ruși au declarat că țara lor a mers într-o direcție negativă în timpul guvernării lui. Anterior, el fusese catalogat drept cel mai nepopular lider rus al secolului trecut, conform unui sondaj de stat.

„Un țar trebuie să se comporte ca un țar. Și eu nu știu să fac asta”, a răspuns Mihail Gorbaciov, la un moment dat, criticilor.

În 1990, Gorbaciov a primit Premiul Nobel pentru Pace „pentru rolul principal pe care l-a jucat în schimbările radicale în relațiile Est-Vest”, după cum argumenta atunci Comitetul Nobel.

El a demisionat din fruntea Uniunii Sovietice pe 25 decembrie 1991.

Ulterior, Mihail Gorbaciov a continuat să joace un rol vocal atât în problemele interne, cât și internaționale.

A rămas un critic puternic al președintelui Vladimir Putin, pe care l-a acuzat de conducerea unui regim din ce în ce mai represiv.

Recomandări

Alegerile despre care nu vorbește nimeni. Un Parlament de „ciucănari”, „ciolăcari” și „șoșonari”?

Politica se transformă din ce în ce mai mult în imitație de democrație, cu toată puterea în mâinile puterii executive.
Mihail Gorbaciov, despre Vladimir Putin:

Cu toate acestea, în 2014, Gorbaciov a apărat referendumul care a dus la anexarea Crimeei de către Rusia.

”Ne-a dat toată libertatea – dar nu știm ce să facem cu ea”

După decenii de tensiuni și confruntări, Gorbaciov a adus Uniunea Sovietică mai aproape de Occident decât în orice moment de după Al Doilea Război Mondial, dar și-a văzut moștenirea distrusă mai târziu, pe măsură ce invazia Ucrainei a dus la un val de sancțiuni occidentale la adresa Moscovei, iar politicienii din ambele tabere au început să vorbească despre un nou Război Rece, notează Reuters.

După ce l-a vizitat pe Gorbaciov la spital, pe 30 iunie, economistul liberal Ruslan Grinberg a declarat pentru Zvezda, organul de presă al forțelor armate ruse: „Ne-a dat toată libertatea – dar nu știm ce să facem cu ea”.

„El a adus libertate pentru sute de milioane de oameni din Rusia și din jurul ei, precum și jumătate din Europa. Puțini lideri din istorie au avut o influență atât de decisivă asupra epocii lor”, a spus și fostul lider al opoziției liberale din Rusia, Grigori Yavlinsky.

”Gorbaciov a murit într-un mod simbolic atunci când munca sa de o viață, libertatea, a fost efectiv distrusă de Putin”, a declarat, la rândul său, Andrei Kolesnikov, membru al Carnegie Endowment for International Peace.

”Suntem cu toții orfani acum. Dar nu toată lumea își dă seama”, a spus și Alexei Venediktov, șeful unui post de radio liberal care s-a închis după ce a fost supus presiunii din cauza relatărilor despre războiul din Ucraina.

Foto: EPA

Urmărește-ne pe Google News