Ce este moțiunea de cenzură și ce efect are dacă este votată

UPDATE 5 Februarie 2020 Guvernul Orban a picat după trei luni de la instalare, în urma moțiunii de cenzură inițiată de PSD.

Moțiunea a fost adoptată cu 261 de voturi, a anunțat președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu.

„A fost o mobilizare fără precedent. Nu s-a mai întâmplat să treacă cu un asemenea scor. În acest moment, este o criză fără precedent provocată de Orban, a declarat Marcel Ciolacu.

În cazul României, Constituţia explică, la articolul 113, aplicabilitatea unui astfel de demers: „Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității deputaților și senatorilor”.

Legea Fundamentală stabileşte şi că o moțiune de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor din Parlament.

Câte guverne au căzut prin moţiune de cenzură

Până în luna Februarie 2020, Parlamentul României a “demis” trei guverne prin moțiune de cenzură. În doar două cazuri, însă, a fost un demers reuşit al Opoziţiei. Precedentul a fost în 2009, când Guvernul Emil Boc 2 a căzut în urma votului parlamentarilor. A urmat Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu patru ani mai târziu, în 2012.

Recomandări

Rusia obligă Europa să investească în industria de apărare. Ionela Ciolan: „UE are nevoie de 500 de miliarde de euro pentru următorii zece ani”. De ce politicienii români tac

A treia moţiune de cenzură a fost una atipică. S-a întâmplat în 2017, atunci când Guvernul Grindeanu a fost demis de Parlament, cu voturile majorităţii PSD. A fost singurul caz în care Puterea şi-a demis propriul Guvern, pentru a înlocui un premier.

Moţiunea trebuie să aibă la bază şi un document în cadrul căruia sunt expuse pe larg motivele care au dus la acest demers. Moţiunea este citită în plen după depunere, iar după trei zile este dezbătută şi votată în şedinţă comună a celor două Camere.

Ce se întâmplă dacă o moţiune de cenzură este votată de majoritate

După începerea discutării moţiunii, deputaţii şi senatorii nu îşi mai pot retrage semnăturile.

Dezbaterea se încheie prin votarea acesteia în plen. În cazul în care moţiunea adună voturile majorităţii, premierul este obligat să înainteze imediat demisia Guvernului către preşedintele ţării.

În acel moment, încep demersurile obişnuite pentru formarea unui nou Guvern. Preşedintele cheamă partidele parlamentare la consultări, unde sunt prezentate proprunerile de premier. Dacă o majoritate se conturează în urma acelor discuţii, preşedintele anunţă numele premierului propus, care are 10 zile la dispoziţie să vină în faţa Parlamentului cu un Cabinet şi să ceară votul de încredere al senatorilor şi deputaţilor.

Recomandări

Guvernul a dat 37 de milioane de euro pentru lână în șase ani. Două treimi din acești bani au ajuns la un afacerist lansat în imobiliare alături de tatăl fostului șef al Poliției

Potrivit Constituţiei, dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură.

În momentul actual, este nevoie de votul a 233 de senatori şi deputaţi pentru ca moţiunea de cenzură să fie adoptată, adică jumătate plus unul din totalul parlamentarilor.

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă a intrat la vot în Parlament joi, 10 octombrie 2019.

Urmărește-ne pe Google News