Astfel, după respingerea de către CCR a desemnării lui Ludovic Orban ca premier, a doua desemnare, cea a lui Florin Cîţu, pentru a forma Guvernul, reprezintă startul declanşării alegerilor anticipate.
Din momentul depunerii de către Florin Cîţu a Cabinetului şi programului de guvernare curg cele 60 de zile pentru declanşarea alergerilor anticipate.
Dacă liberalii vor continua să meargă pe scenariul anticipatelor, este nevoie ca un nou premier să fie desemnat, după căderea Executivului Cîţu, pentru ca preşedintele să poată dizolva Parlamentul.
„Având în vedere că existenţa conflictului juridic a fost determinată de desemnarea de către Preşedintele României a candidatului la funcţia de prim-ministru cu încălcarea dispoziţiilor art.103 alin.(1) din Constituţie, Curtea reţine că această desemnare nu poate declanşa procedura de învestitură a Guvernului. Prin urmare, ca efect al prezentei decizii, desemnarea domnului Ludovic Orban în calitate de candidat pentru funcţia de prim-ministru, urmată de solicitarea votului de încredere pentru programul şi lista Guvernului prezentate de acesta Parlamentului, nu reprezintă ‘prima solicitare’ de învestitură în sensul art. 89 alin. (1) din Constituţie şi, prin urmare, nu constituie momentul de la care se calculează termenul de 60 de zile prevăzut de acelaşi text constituţional”, se arată în motivarea publicată marţi pe site-ul CCR.
Curtea Constituţională a stabilit, pe 24 februarie, că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL, Ludovic Orban, în funcţia de premier, constatând că desemnarea candidatului trebuie să aibă ca scop asigurarea coagulării unei majorităţi parlamentare în vederea formării unui nou Guvern.