ComenteazăÎn aceeași zi în care ziarul Libertatea a prezentat cazul PNL-istului Jenor Beudean, familia femeii agresate de el în 2016, Nicoleta Constantinescu, a primit motivarea instanței. Judecătoria Bistrița l-a găsit nevinovat luna trecută pe politician, însă procurorii au făcut apel.
Ce se întâmplase atunci, pe scurt: femeia a trecut pe roșu, iar o mașină s-a apropiat de ea și a claxonat-o brusc. Motivând că s-a speriat, femeia a înjurat și a lovit mașina, iar bărbatul din ea, Jenor Beudean, s-a dat jos după ce a întors la un sens giratoriu și a agresat-o fizic.
Totuși, luna trecută, Judecătoria Bistrița l-a achitat pe politician, iar acesta candidează la primăria comunei natal, Șieu-Odorhei.
Ce spune magistratul Judecătoriei Bistrița, Cătălin Croitoriu?
“Imobilizarea implică în mod firesc și logic acțiuni violente”
Acesta punctează că procurorii “au dispus trimiterea în judecată a inculpatului în mod netemeinic, prin ignorarea unor texte legale evidente și prin interpretarea contrară adevărului a unor probe”.
Practic, Croitoriu spune că fapta femeii, de a lovi mașina cu piciorul după ce a fost claxonată, este “fără nici un dubiu” flagrantă, iar Beudean avea dreptul “să urmărească, să prindă și să rețină făptuitorul și să îl predea de îndată organelor de urmărire penală”.
“Deși legea nu definește noțiunile de urmărire, prindere și reținere, este evident că aceste acțiuni implică acte fizice de imobilizare ale făptuitorului, privarea sa temporară de libertate și chiar existența unor acțiuni violente împotriva făptuitorului, mai ales dacă acesta se opune”, scrie în motivarea deciziei din dosarul 7280/190/2017.
Croitoriu își susține argumentele cu ajutorul DEX-ului, iar apoi spune că procesul de prindere și imobilizare “implică în mod firesc și logic acțiuni violente asupra acestuia”.
”Conform dicționarului limbii române, verbul ”a prinde” se definește ca: ”a lua, a apuca sau a înșfăca cu mâna, cu dinții, cu ghearele, cu ajutorul lui unui instrument pentru a ține, a duce cu sine, a trece dintr-un loc în altul, iar verbul ”a reține” se definește ca ”a ține pe loc, a împiedica de la ceva, a opri, a înfrâna (…) a lipsi pe cineva de libertate”, explică Croitoriu.
Mai mult, judecătorul este absolut convins că singura intenție a PNL-istului a fost să ducă femeia la Poliție. “Probatoriul cauzei atestă fără dubii că inculpatul nu a dorit decât prinderea inculpatei și predarea acesteia către organele de ordine publică”.
Judecătorul subliniază chiar că orice trecător care a observat infracțiunea comisă de femeie avea ”obligația morală și civică de a o prinde pe inculpată”.
Femeia agresată ”trebuie să înțeleagă că nu a fost victima unei fapte ilicite, ci a fost prinsă în flagrant după ce a comis o infracțiune în plină zi și în plină stradă”, motivează judecătorul Croitoriu.
Mai mult, în motivare se arată că doar femeia a sunat la 112, nu și bărbatul, fiindcă acesta a susținut că telefonul i-a fost spart de către femeia care l-ar fi atins peste mână în timp ce o agresa.
Vânătăile “se puteau produce și în cursul unui tratament stomatologic”
În plus, Croitoriu susține că “acțiunile inculpatului s-au rezumat la prinderea de haine a inculpatei și tragerea acesteia în scopul predării către organele de ordine publică, aceste acțiuni fiind necesare și proporționale cu scopul de prindere și predare a inculpatei. Contrar afirmațiilor acuzării, care preia declarațiile părții vătămate, probatoriul cauzei nu atestă lovirea inculpatei Constantinescu Nicoleta Loredana, nici în zona feței, nici în zona membrelor”.
Practic, judecătorul se folosește de un alt document de la Serviciul Județean de Medicină Legală Bistrița-Năsăud care atestă că vânătăile și loviturile apreciate la 1-2 zile de îngrijiri medicale de aceeași instituție “din punct de vedere pur teoretic, se puteau produce și în cursul unui tratament stomatologic”.
Asta pentru că, în aceeași zi, mai devreme, femeia fusese la un cabinet stomatologic.
Mai simplu, acțiunea lui Beudean nu e disproporționată, nu se vede că ar lovi femeia, iar urmele de pe corp pot fi de la dentist.
Avocat: ”se ignoră Articolul 3 CEDO”
Contactat de Libertatea, un avocat a punctat că motivarea nu ia în calcul Articolul 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care spune: “Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante”.
“Practic, vorbim despre un Stat care se angajează să respecte asta prin angajații săi, iar în cazul de față nici măcar nu vorbim despre angajații Statului, ci despre un simplu cetățean”, a punctat avocatul contactat de ziar.