„Acţiunea Ministerului Public creează o presiune asupra membrilor Guvernului care afectează buna funcţionare a acestei autorităţi sub aspectul actului legiferării. (…) Prin conduita sa, Ministerul Public –Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie a acţionat ultra vires, şi-a arogat o competenţă pe care nu o posedă – controlul modului de adoptare unui act normativ”, se arată în motivarea CCR.

Pe 27 februarie, CCR a admis sesizarea lui Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, privind un posibil conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi DNA, depusă în urmă cu aproximativ trei săptămâni, pe marginea Ordonanței 13.

Astfel, judecătorii CCR au admis că există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern pe tema anchetei privind OUG 13.

”Există conflict juridic între autorităţi când o putere îşi arogă competenţe, puteri care revin altei puteri”, a declarat Valer Dorneanu, la finalul ședinței CCR.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a criticat ancheta Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) la Ministerul Justiţiei (MJ) cu privire la adoptarea OUG 13, susţinând că aceasta reprezintă o imixtiune nepermisă a Parchetului în activitatea Guvernului.

Fostul secretar de stat din Ministerul Justiţiei Oana Schmidt Hăineală a fost la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a fi audiată, în calitate de martor, în dosarul în care se fac cercetări legate de modul de elaborare a ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale. În acelaşi dosar, a fost audiat şi fostul secretar de stat Constantin Sima, tot în calitate de martor. Sima declara că nu a contribuit la elaborarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 13/2017 privind codurile penale, abrogată de Guvern, la cinci zile după adoptare.

Direcţia Naţională Anticorupţie a început o anchetă cu privire la modul de elaborarea ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale, în urma unui denunţ formulat în 24 ianuarie de Mihai Poliţeanu, Elena Ghioc şi Răzvan Patachi, membri ai asociaţiei ”Iniţiativa România”.

Legat de acest dosar, DNA a precizat că se fac acte procedurale cu privire la aspectele sesizate de mai multe persoane, privind posibile fapte legate de „modalitatea de adoptare a unor acte normative”.

Pe 27 februarie, DNA a anunțat că își declină competența Parchetului ICCJ și susține faptul că au fost distruse probe și înscrisuri.

 
 

Urmărește-ne pe Google News