Motivarea CCR şi cele trei opinii separate. Cum argumentează judecătorii lipsa unui conflict juridic

Opinia separată a judecătorului Livia Stanciu

„Ministrul Justiției nu reprezintă o autoritate publică constituțională în sensul articolului 146 lit.e) din Constituția României și deci nu poate fi parte într-un conflict juridic de natură constituțională; în cadrul procedurii de revocare a Procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Președintele României a pronunțat o hotărâre, în sensul nerevocării din funcție a acestuia, încheind, finalizând practic procedura declanșată de Ministrul Justiției, astfel că nu poate fi pusă în discuție problema creării de către Președinele statului a unui blocaj instituțional„, a opinat judecătoarea CCR Livia Stanciu.

În  punctul ei de vedere, potrivit legislaţiei, revocarea procurorului-şef al DNA se face astfel: ministrul Justiţiei propune, CSM avizează, iar Preşedintele României ia decizia. Astfel, Livia Stanciu notează că „Guvernul României, în materia revocării procurorilor din funcțiile de conducere de la nivelul Parchetelor de rang înalt, nu are atribuții, nici de rang constituțional și nici de rang legal”.

Orice altă interpretare a legii, în special cea care i-ar conferi ministrului Justiţiei puterea exclusivă de a revoca, este eronată pentru că s-ar substitui Consiliului Superior al Magistraturii, susţine fosta şefă a ÎCCJ. Iar refuzul unei solicitări a Ministrului Justiţiei echivalează cu respingerea acesteia. Un decret ar fi fost necesar doar dacă preşedintele României ar fi acceptat revocarea şefei DNA.

Recomandări

Afacerile românești ale familiei Irinei Vlah, candidata prorusă la președinția Republicii Moldova. Opozanta Maiei Sandu, decorată de patriarhul Kirill

Opinia separată a judecătorului Daniel Morar

Judecătorul Daniel Morar a avut o opinie similară. Acesta a transmis, potrivit motivării CCR, că decizia Curţii este una eronată având în vedere că limitează posibilitatea ca Preşedintele României să poată revoca un procuror-şef. În argumentele sale, Daniel Morar susţine că înuşi şeful statului are dreptul la propria analiză privind un anumit procuror-şef, dacă acesta îndeplineşte criteriile de legalitate ale funcţiei.

„În procedura de numire, potrivit dispozițiilor art.54 alin.(3) din lege, Preşedintele României are posibilitatea de a refuza motivat numirea în funcţiile de conducere. Apreciem că aceste dispoziții sunt a fortiori aplicabile procedurii de revocare, de vreme ce revocarea poate surveni ”pentru motivele prevăzute la art.51 alin.(2) care se aplică în mod corespunzător”. Cu alte cuvinte, ori de câte ori apreciază că nu sunt întrunite aceste motive, Președintele României poate refuza motivat cererea de revocare din funcția de conducere„, a opiniat Daniel Morar.

Ministrul Justiţiei are dreptul de a cere revocarea şefului DNA doar în cepriveşte oportunitatea, subliniază magistratul. Mai mult, pune accent Daniel Morar pe raportul şi avizul Consiliului Superior al Magistraturii, care arată că „aspectele sesizate de ministrul justiției nu denotă deficiențe
în exercitarea atribuțiilor manageriale de către procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție”.

Recomandări

„I-am întins bucuros mâna și mi-a aruncat cu un lichid în față. Am crezut că îmi dăduse cu acid”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, care va apărea în România pe 22 octombrie (II)

Daniel Morar conchide că ambele autorităţi, atât Ministrul Justiţiei, cât şi Preşedintele României, şi-au îndeplinit atribuţiile legale privind revocarea şefului DNA, ca atare nu a existat un conflict juridic de natură constituţională.

Opinia separată a judecătorului Ştefan Minea

Nu ne aflăm în situaţia unui conflict juridic de natură constituţională, subliniază şi judecătorul Ştefan Minea, în motivarea CCR privind revocarea Laurei Codruţa Kovesi.

„Cererea privind soluționareaconflictului juridic de natură constituțională dintre ministrul justiției și Președintele României, formulată de Guvern trebuia să fie respinsă cainadmisibilă, întrucât nu a existat și nu există (între susnumitele părți) un conflict juridic de natură constituțională între autorități publice, așa cum statuează art.146 lit.edin Constituția României„, a opinat judecătorul CCR Ştefan Minea.

Mai mult, tot el subliniază faptul că Preşedintele României revocă procurorii-şefi, la propunerea (nu obligativitatea) Ministrului Justiţiei.

„Prin urmare, fiind vorba despre o propunere a ministrului justiției, Președintele României îi poate da curs sau nu, având în mod evident latitudinea de a aprecia ținând seamă atât de regularitatea și legalitatea procedurii, cât și de avizul Consiliului Superior al Magistraturii”, mai spune judecătorul Ştefan Minea.

Recomandări

De ce crede fostul ministru Constantin Niță că merită eliberat mai repede din pușcărie: s-a spovedit, a văzut filme. Răspunsul judecătorilor

Curtea Constituţională a decis, cu 6 voturi „pentru” şi trei voturi „împotrivă”, că între Ministerul Justiţiei şi Preşedinţie a fost un conflict juridic pentru faptul că şeful statului nu a revocat-o pe Laura Codruţa Kovesi. În motivarea CCR, judecătorii majoritari explică faptul că este de competenţa ministrului Justiţiei să revoce un procuror-şef, în timp ce Klaus Iohannis are doar o competenţă mai degrabă de execuţie.

Urmărește-ne pe Google News